Nici mai mult, nici mai puţin decât un copil mare şi luminos, cu un suflet şi mai mare printre copiii din India, Smaranda Cioban, o tânără sensibilă, cu aer boem şi voce graseiată, dar cu o voinţă puternică, a reuşit să umple, aseară, sala de bal a Clădirii Transilvania, cu oameni care au răspuns chemării ei şi au venit la concertul caritabil „Un cântec pentru copiii lumii“.
Tânăra din Zalău, în vârstă de 26 de ani, absolventă a Facultăţii de Ṣtiinṭe Economice, Administrative ṣi ale Comunicӑrii Cluj-Napoca, care a predat limba engleză, ca şi voluntar, timp de şase luni copiilor din zona Jaipur, o localitate aflată la aproximativ 250 de kilometri de capitala New Delhi, şi-a impresionat concitadinii cu poveştile ei despre India şi copiii de acolo, care sunt şi copiii ei, pentru că i-a cunoscut, pentru momentele împreună, pentru desenele pe care le-au făcut, pentru poveştile care şi le-au spus, pentru tot ce au împărţit, timp de şase luni. Şi pentru că prin Smaranda pozele cu chipurile copiilor din India şi mai ales zâmbetele lor au ajuns şi la Zalău, sunt şi copiii noştri.

Viața mea e precum floarea desenată pe asfalt: luminoasă, dar fără mireasmă

„In India, copii își aduc la şcoală frații mai mici chiar de aceștia sunt încă sugari, pentru că nu e nimeni acasă care să le poarte grijă, un motiv în plus pentru noi să susținem educația din școli și proiectul de a le oferi o masă pe zi acestor copii, care au prea puține șanse în viață.“
„Numele meu e Arti și am 15 ani. Viața mea e precum floarea desenată pe asfalt: luminoasă, dar fără mireasmă. Mă duc la școală căutând să îmi clădesc viitorul. Parfumul vieții o să apară și el, mai târziu.“
„Vedeam copii de 12-13 ani mai maturi ca mine. Observi lucruri pe care nu te aşteptai să le vezi. Copiii aveau o tristeţe a lor şi oricât încercam să comunic cu ei exista o barieră de care nu puteam să trec. Nu credeam că o să am ocazia să întâlnesc astfel de copii. Practic, vezi la ei o maturitate pe care nu te aştepţi să o aibă nici măcar un adult. Eu eram profesorul, dar eram mai copil decât ei. E o tristeţe la care nu poţi ajunge.”
Smaranda a petrecut aproape şase luni în India, din martie până în august 2014, alături de ea fiind şi prietenul ei, care le-a predat copiilor matematică şi noţiuni de calculator. “Această experienţă a fost un lucru care m-a motivat. Acolo copiii trăiesc în condiţii dificile, am fost şocată când am văzut copii subnutriţi, care sunt bolnavi 150 de zile pe an. Apa nu e potabilă, are bacteria E.coli, însă cei de acolo o beau. La o groapă de gunoi copiii se joacă printre porci spinoşi, câteva vaci şi câini fără stăpân. Practic, aşa arată o mahala în India. Pentru mine a părut şocant la început, dar m-am obişnuit cu acest peisaj existent zi de zi.“
Şi acestea sunt doar câteva schiţe din tabloul pe care Smaranda l-a cărat cu ea din India şi l-a expus în cuvinte, în faţa zălăuanilor, şi nu numai, şi cu ajutorul căruia a sensibilizat artiştii sălăjeni, care şi-au deschis sufletele şi au cântat pentru copiii lumii, pentru ei, pentru cei din India.

Darius Stoica, din filmul Usturoi, şi-a acordat vioara pentru copiii din India

Soprana Ariana Puie, tenorul Sergiu Chirilӑ, cvartetul Artis, profesorii corepetitori Ciprian Ghiurco şi Aris Petreuṣ, Reuniunea „Coralӑ Camerata Academica Porolissensis“ sub conducerea dirijor prof. dr. Ioan Chezan, solist Rodica Pop Seling, olimpicii naṭionali la muzică instrumentală ai Liceului de Artӑ „Ioan Sima” Zalӑu, pr. Ioan Ghirco, au urcat, aseară, pe scenă pentru copiii din India şi alături de ei şi Darius Stoica, copilul Eremia din filmul Usturoi, filmat în Sălaj, care a făcut vâlvă pe unde a ajuns.
„Pe marmura rece din fața școlii desenez flori din prafuri colorate. În fiecare floare se ascunde dorința, în fiecare culoare se ascunde speranța. Într-o zi am să îmi împlinesc visul. Într-o zi voi avea un loc de muncă. Într-o zi voi avea un viitor. În ziua aceea îmi voi lua de mână fratele, sora și mama, pășind împreună spre o altfel de viață. Dar până atunci…“ – fragment dintr-o poveste adaptată după o realitate tristă și sumbră, culeasă de Smaranda şi Tudor Enea, şi postată pe blogul celui din urmă.
Până atunci, Smaranda Cioban şi grupul de voluntari DRH Norway se vor întoarce în India şi vor încerca să schimbe ceva. Cu banii strânşi la concertul de aseară, le vor oferi copiiilor din Jaipur, măcar pentru o vreme, o masă pe zi.