Da. Tărâmul mioritic se bălăngăne pe aceeași baladă a mioriței, doar cu versuri adaptate la vremurile contemporane, recte vremurile baciului sereian, baciului denean și baciului care, dacă nu dă, va fi mazilit, adică baciul politician. Ăia care trag de niște sfori, adică sereianu’ și deneanu’, culmea, la vedere, îl bat la cur pe politician, că de ce are oi mai multe. Ăilalți, proștii, înregimentații, cum ar veni, se mișcă la unison cu păpușile de pe scenă, că ei de ce să nu aibă sfori?, că așa, la liber, doar stau și le curg bale din gură a mirare. Și ce bine-i să ți se spună ce să faci… Că așa nu-i nevoie să te faci că gândești, lucru care te-ar da de gol de la o poștă cât ești de prost, și nici nu-i nevoie să încerci să articulezi cuvinte din proprie inițiativă, că-i de ajuns să repeți după ei: “Să moarăăăă! La pușcărieeee! Ptttui!”. Bineînțeles, după “Pttuui!”, din cauza, ori datorită bălăngănelii mioritice pe muzica păpușarilor, scuipătorii or să rămână cu scuipatul la purtător, că degeaba scuipi teveul ori ecranul computerizat, că tot la tine în casă se pune că ai scuipat.

Acuma, ai fi tentat să spui că-s păpușarii deștepți, da’, nici vorbă, sînt înregimentații proști. Și atât. Numai că vorba aia: “dacă n-ar fi proștii, ar muri deștepții de foame”, e deja cu valoare de manea, cea care le dirijează mișcările din buric mioriticilor îmbăloșați a ură politică: “Băăăă, ba pe-a mă-ti, că Chuck Norris îi de dreaptaaaaa. Huuuo! Ptttui!”. Și invers. Și, ca să și arate că-i așa, se folosește mâna în cauză atât la scărpinatul rușinicii, cât și la făcutul biluțelor. Păpușarii, ei se scarpină cu ambele mâini, că nu se știe niciodată unde cade ciolanul și nici unde se dezgolește buca de pupat. De preferat în partea dinspre care primesc comanda de la big brother, că altfel îi ia cu amețeală și poate li se încurcă naibii sforile. Și dacă li se încurcă sforile, s-ar putea ca sfoara chilotului din cur să nu se potrivească cu sfoara dentară, ba chiar să și lase ceva urme pe dinții dezgoliți de zâmbetul pervers și parșiv cu iz de “Bă, ce deștept îs io!”.

Până una-alta, în așteptarea pauzei cu manele, meciul de fotbal mioritic se desfășoară între două echipe ai căror coechipieri vor toți să dea gol, da’ nu stă nimeni în poartă. Și așa, din gol în gol, bucuroși că le-au dat-o printre picioare ori i-au prins la înghesuială pe ceilalți și au faultat cât au putut, înregimentații politic o să rămână fără poartă, că n-o să mai fie nimeni care să le-o apere. Și, la final, o să rămână, ca de fiecare dată, cu urmele proaspete ale curului pe care tocmai l-au pupat așezat pe post de diplomă de prostănac cu merite în lupta stânga cu dreapta, și dreapta cu stânga. Și, cu diplomă cu tot, din lipsă de direcție, înregimentații politic n-o să mai aibă ce face și o să dea anunț la mica publicitate: “Buze cu experiență, căutăm cur de pupat. Sîntem murdari și oferim lipsa de discreție totală. Satisfacție garantată!”