Avangardistă într-o oarecare măsură, pentru o parte a publicului zălăuan, piesa Cancun a dramaturgului catalan contemporan Jordi Galcerán, regizată de Theodor Cristian Popescu şi jucată de actorii Teatrului „Regina Maria“ din Oradea, a generat reacţii controversate datorită apariţiei nud a personajului Pablo, şi a unor expresii considerate prea explicite şi potrivite unui film. Nefiind o piesă clasică, ci una contemporană, Cancun depăşeşte, fără doar şi poate, normele rigid conservatoare, atât prin subiectul abordat, cât şi prin comicul de limbaj, gest, caracter şi situaţie, proprii secolului XXI, iar interpretarea celor patru actori – Corina Cernea, Ioana Dragoș Gajdo, Șerban Borda şi Petre Ghimbășan, este una de-a dreptul savuroasă. Nici măcar decorul piesei nu este unul cu care spectatorii să fie obişnuiţi, sugestia de vacanţă în Mexic, la malul mării, fiind realizată printr-un ponton care se întinde peste primele rânduri, un bungalow albastru şi mult nisip.
Greu de spus dacă piesa ar fi putut fi pusă în scenă mai bine decât atât, abordarea fiind, aşa cum ne-am obişnuit din partea Teatrului „Regina Maria“ din Oradea, una extrem de reuşită şi care a prins la publicul zălăuan, acesta întrerupând piesa de mai multe ori pentru a aplauda comicul personajelor, interpretat atât de autentic de către actori.

Jucată la Barcelona, St.Petersburg, Washington, Varna

Tradusă în mai multe limbi, piesa a fost pusă în scenă, în decoruri diferite în Spania, Rusia, America, Estonia, Bulgaria, premiera acesteia în România, pe scena Teatrului „Regina Maria“ Oradea, având loc în această toamnă.
Ambalat în mult umor, spectacolul a adus în faţa spectatorilor rutina în familie, cu accent pe cuplu, în meserie, precum şi frustrarea viselor ratate, condiţia individului modern care îşi doreşte mereu ceea ce nu are. Piesa nu este recomandată din start publicului sub 16 ani, anumite secvenţe punând la încercare pudismul publicului zălăuan, neobişnuit cu scene explicite decât la televizor.
Reme (Ioana Dragoș Gajdo) Vicente (Petre Ghimbășan), Pablo (Șerban Borda) şi Laura (Corina Cernea) se cunosc din tinereţe, sunt cupluri de 25 de ani şi tot de atâţia ani îşi petrec vacanţele împreună. O seară, din vacanţa petrecută în Cancun- Mexic, stropită cu un pic cam multă şampanie, o face pe Reme să dezvăluie că în tinereţe a manevrat în aşa fel lucrurile pentru a-l cuceri pe Vicente, încât Laura nu l-a putut alege decât Pablo. Drept urmare, Pablo propune un swingers game pentru a vedea cum ar fi fost dacă viaţa şi-ar fi urmat cursul firesc, şi Reme nu ar fi intervenit. Inversiunea este privită cu reticenţă şi luată drept o glumă proastă, iar cei patru se retag, Reme rămânând să doarmă pe ponton. A doua zi însă, Reme se trezește într-o realitate paralelă, în care Pablo este soțul ei, iar Vicente al Laurei şi Reme este singura care-și amintește ce s-a întâmplat.
Crezând că e victima unei glume puse la cale de ceilalţi trei, care s-au înţeles să o pedepsească pentru şiretlicul din tinereţe, Reme acceptă cât acceptă, ajungând să se revolte, ca apoi să descopere că se află într-o nouă realitate, căreia trebuie să-i facă faţă vrând, nevrând.

Intrigantă pentru zălăuani

Finalul piesei, o adevărată surpriză pentru publicul din Zalău, care se aştepta la o revenire a situaţiei anterioare, nu face altceva decât să lase liber pentru o a treia realitate paralelă, în care Reme cu Laura….
Discuţiile pro şi contra asupra piesei au început încă din sală şi au continuat o vreme în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor, la un vin în oraş sau în drum spre casă, ulterior pe reţelele de socializare, singurul punct la care s-au putut pune de acord spectatorii zălăuani fiind că prestaţia actorilor orădeni au dat valoare piesei, oricât de controversată ar fi fost aceasta.