ECOPROVOCAREA este o provocare de a avea grijă de casa noastră, care este natura.
Acest ECO folosit de noi în multe cuvinte cu care ne-am obișnuit (ecoambasador, ecologic, ecologie, ecosistem) provine din grecescul OIKOS care inseamnă casă, gospodărie. Ecologia a fost definită ca știința gospodăririi naturii în 1866, de către savantul german Ernst Haeckel.
Numeroasele studii și cercetări ecologice realizate de-a lungul timpului au evidențiat uimitoare sisteme de autoreglare care mențin echilibrul ecosistemelor naturale.Toți știm cum omul modern prin ritmul de viață și dorința de confort a distrus mecanismele de gospodărire ale naturii. Toate cunoștințele pe care le avem despre problemele mediului (poluarea, supraeploatarea resurselor, introducerea de specii noi, antropizarea) și faptul că facem parte din acest mediu ne motivează să acționăm pentru protecția lui.
Ecoprovocarea este un fel de-a spune : ,,ai grijă de casa ta !,,
În decorul prevernal al exploziei vieții cred că fiecare dintre noi avem momente în care privind verdele crud și respirând aerul proaspăt îmbogățit de parfumul florilor simțim o renaștere în trup și suflet . Curând peste verdele crud se așterne praful, spălat uneori de ploi, iar aerul devine greu de respirat. Ne-am obișnuit să ,,respirăm,, în orice condiții. De ce? Poate din ignoranță, comoditate, neștiință…Ecoprovocarea ne-a invățat, prin activitățile realizate cu entuziasm de copii, că se pot face multe lucruri pentru casa noastră și că e foarte adevărat ce știm cu toții: ,,cu o floare nu se face primăvară!,, Ecoprovocarea e o provocare la nivel de individ!
În fiecare dintre noi trebuie să se nască acea stare de spirit prin care realizăm valoarea vieții și o numim conștință ecologică. Aceasta desigur determină comportamentul ecologic, care cuprinde toate acțiunile pe care le facem în viața noastră de zi cu zi în scopul ocrotirii naturii pe care o dorim de o vitalitate maximă.
Viața e frumoasă într-o natură vie!