• Viața de câine se împarte în mai multe părți: 1. Viață de câine simplă, atunci când afară e frumos, e soare, iar semenii tăi umblă cu covrigii în coadă (”Sunt multi oameni fara nimic deasupra capului, care pe vremea asta duc o viata de câine”); 2. Viață de câine cu ceva complicații cu precipitații, atunci când afară plouă (”iar când ploua, de câine plouat”); 3. Eee, aici e aici, că Artur, chiar dacă în redacția Graiului nu sînt nori, deci nu plouă, din cauza lu’ tavan, totuși, variantele de viață de câine s-au oprit, brusc, la două. Firesc, pe cursul rațiunii grăiești, ar mai putea fi viață de câine nins, viață de câine cu blana murdară ori viață de câine în căutarea cățelelor disponibile. Variantele sînt atât de multe, dar ”Replica autoritatilor îi va contrazice. Nici nu conteaza”. Așa-i.

• Deci, cu viața de câine am aflat cum stă treaba. Da’ valuta, cît îi halatu’? Păi, cum să fie, la început cu întrebare, de la Smaranda, care nu se lasă și mai întreabă o dată, de răsună paginile Sălăjeanului: ”Întrebarea zilei :“Legea conversiei, aplicată pentru toate creditele în valută.” Punct. După punctul de întrebare aflăm și cum stă treaba, adică ”dolarul american a crescut de la 2,5 în ianuarie 2007 lei la 4 lei în 2016”. Da, anul 2007 lei a fost unul greu. Pentru lei. Pentru oi, nu, că acolo se ocupă ciobanul de toate. Care în ianuarie a avut 2,5.

• Lasă, Smaranda, există și consolare. Uite, se ocupă Eduard de treaba asta, care, tot pe firul rațiunii grăiești, a găsit explicația: ”Administratia de astazi a Zalaului are o consolare pentru nereusita de a promova turismul in oras. Turismul din Zalau a fost slab dezvoltat dintotdeauna”. Păi zi așa, că se tot întreabă unii, alții, că ce naiba se întâmplă la Graiul de e așa presă de calitate? Ee, cum de ce, așa a fost dintotdeauna.

• Acuma, chiar și consolat, Artur are o nelămurire: ”Cat impact poate face si ce rezultate pot avea manifestari ca flash-mobul de azi nu este clar”. Ba e clar, adicătelea flash-mobul ăsta poate avea impact, chiar dacă nu-l poate face. Clar?

• Bă, nu, nu-i clar. Așa am crezut, da’, totuși, nu, că ne-a băgat Anca în ceața Sălăjeanului. Adică inculpatul s-a îmbarcat în autocar utilizând un bilet de călătorie și cartea de identitate a altuia, ca să treacă granița. Polițiștii au întrerupt acțiunea, recte ”au oprit autocarul şi l-au împiedicat să ajungă în punctul de trecere a frontierei, unde urma să folosească actul de identitate”. Pfuui, norocul vameșilor, că dacă apuca autocarul să folosească actul de identitate, se umpleau toți de fum. Că autocarul atâta știe să zică, brrruuum-brrruuum. Și scoate fum.

• Radio Andreea, Magazin: ”Locotent colonel Sorin Mureşan a fost detaşat, de curând, la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă”. Acuma, o fi bine, o fi rău să ajungi locotenent colonel, și apoi, dintr-o singură mișcare din pix, să ajungi locotent? Nu se știe. Ce se știe e că se putea și mai rău și să ajungă locotenent colon.

• Radio Eduard, Graiul: Colonul are ceva în comun cu Eduard. Colonul produce ca și ca, Eduard, folosind Graiul, produce ”Adica, cativa”. Cu alte cuvinte, a fost avansat în grad.

• Radio Artur, Graiul: ”Duba alba cu numarul de inmatriculare SJ 23 NPV, a lovito pe femeia in varsta de 72 de ani, din Zalau”. Cratima, spre deosebire de dubă, nu l-a lovit pe Artur. Porbabil din cauza virgulei, care, tot flendurind prin paginile ziarului, s-a oprit fix între subiect și predicat. Nu-i nimic, bine că nu plouă, că știi ce grea-i viața de câine plouat?

• Bă, ce sondaje, ce dezbateri, ce atâta bătaie de cap ca să afli cine o să ia ciolanul la alegerile parlamentare? E atât de simplu. Bine, oamenii obișnuiți nu reușesc să-și dea seama de asta din prima, de aia ne zice Eduard, în Graiul, fin’că el și-a dat seama imediat: ”Una dintre cele mai bune masuratori inainte de startul campanie electorale este facebookul, unde se vede cat de “prieten” este candidatul cu publicul si de cata apreciere se bucura”. Adicătelea, e cam ca-n bancul ăla care, într-una din variante, zice cam așa: ”Își bagă Bulă degetu’ în fund, apoi îl scoate, îl miroase, după care îl întreabă pe Ștrulă: bă, ăsta-i căcat ori îi pământ? Păi, io cred că-i căcat, răspunde Ștrulă. Bulă mai miroase o dată degetul, după care trage concluzia: Așa zic și io, că de unde pământ în fund?”

• Na, că după atâtea buline negre, avem o bulină albă pentru ”Comentezi?”

in 21 Octombrie 2016 9:09

INTREBARE PENTRU CEI DIN COMISIILE ALEA TEHNICE: softul ala care regleaza timpii si coordonarea semafoarelor este atat de inteligent incat nu poate fi modificat de nimeni? din doua una: 1. ori sunteti prosti gramada si la calculatoare va pricepeti cum ma pricepeam eu acum 20 de ani (adica sa jucati doar solitaire); 2. ori parodia asta este ultima parte din seria Terminatorul, semafoarele gandind singure si bineinteles impotriva oamenilor, pe care vor sa ii extermine. Comentariu apărut în Graiul.