• La Graiul se lucrează și noaptea, pentru cititorii care nu dorm. De aia, Cristian ne scrie, în 20.11, cum că “azi, la primele ore ale dimineţii termometrele vor arăta temperaturi minime de un grad Celsius şi maxime de patru grade Celsius.” Ca să știe ăia care nu dorm cum o să fie dis-de-dimineață. Mai ales dacă o să fie și precipitaţii de ploaie şi lapoviţă. Ori sub formă de?

• Cele mai multe angajări se fac în judeţele Bucureşti,Cluj, Prahova, Arad, Iaşi şi Ilfov. Așa a aflat Diana, și așa ne zice, în Sălăjeanul de săpămâna trecută. Și pentru că județul București e nou, toți locuitorii lui pot, dacă prind un post, să ia un salariu fabulos în Marea Britanie: 800 euro pe lună. Ooooaaaau! Asta da fabuloșenie!

• Da’ ce ne facem cu cei care nu au salariu fabulos și vor să aibă un Crăciun frumos? Ne zice Eduard, în Graiul din 20.11: “Crăciunul frumos este scump pe măsură”. Adică musai un brad în ghiveci, chiar dacă ăia argintii îs doar un moft pentru mulți. Apoi mai trebuie un set de vârf de brad, cu globuri cu tot, cârnați de porc cât încape, mezeluri românești și ceva vacanță în Finlanda, acasă la Moș. Dacă nu se poate acolo, e bine și altundeva, mai aproape. Asta, dacă vrei un Crăciun frumos, fiindcă numai așa poate fi frumos, dacă scoți bani din buzunar. Altfel, așa, ca stare de spirit, ca sărbătoare, fără cheltuială, n-are niciun sens.

• Raluca, citind și ea toate astea, dă și notă, fix în titlu. Nu, nu lui Eduard, ci la purtate pentru profesori, tot în Graiul. Ce-or fi ălea purtate?

• Purtate-s căile Romtelecomului!, se ia cu mâinile de păr, a îngrijorare, Viorel, tot în Graiul de săptămâna trecută, acolo unde ne așterne în scris povestea colegului care era gata-gata să primească în dar nu un pom de Crăciun, ci un stâlp, care și-a găsit să cadă fix în fața mașinii, noroc cu îngerul păzitor, care era și el în mașină. Colegul sună la pompieri. Ăia, pompierii, spun că stâlpul nu-i al lor, ci al Romtelecomului. Auzind al cui e, dezamăgit, colegul a lăsat-o baltă, nu de alta, dar coada de mașini care s-a format la intrarea în metropola Hurezu a fost prea mare. Și, ca să fie povestea cu imagini, ne arată și o poză. Acuma, uitându-te la poză, n-ai cum să nu vezi că stâlpul, naiba știe cum, a reușit să cadă cu capătul de sprijin înainte, așa cum a comentat un cititor: “Eu nu am văzut ca un copac fie și el stâlp să cadă cu capătu de sprijin în față și doamne iartă îs pădurar deci concluzia …..vrăjală”. Altul, tot cititor, zice și el: “Auzi coadă de mașini acolo circulă 3 masini pe săptămână”. Acuma, ce să zici, a cui e povestea?

• Mihaela, tot în Graiul, nu știe a cui e povestea, dar știe că Geoană a fost perdand. Că-i de la PSD. Că, altfel, era perdant.

• Bă, da’ nu tototot e cu perdăndeală. Cel puțin o zonă e câștigătoare, în opinia lui Eduard, tot în Graiul de săptămâna trecută, care ne spune că primele zone în care se va porni iluminatul festiv vor fi zona centrală, cu precădere Platoul de Marmură din fața Prefecturii. Un fel de “cei trei crai de la răsărit sînt următorii doi”, varianta cu Grai.

• Hiii, că Graiul e peste tot! Nu numai la bulinele cele negre, dar, și la cele albe. De aia, la “Titlul de nota 10, pe bune”, tot la Graiul ajung și bulinele albe, recte două, și amândouă lui Viorel: una pentru “Certificatul de producător, un cui al lui Pepelea?”, și una pentru “Sărăcie romanească lucie, umilinţă zgrumţuroasă de la UE”.

• Și pentru că e ziua lor, a Grăieșilor, la “Materialul de citit” mai vine o bulină albă. Care ajunge tot la Viorel, pentru “Sărăcie romanească lucie, umilinţă zgrumţuroasă de la UE”, pentru modul în care a știut să pună punctul pe “i”, în ceea ce privește realitatea societății românești.