• O, ce veste minunată!, în interpretarea Augustei, din Magazinul din 6 a lui noiembrie, ar trebui să-i încânte pe sălăjeni, adică așa ne zice autoarea, care ne zice și de ce-i bună vestea. De la anu’, sălăjenii care utilizează cardurile de credit sau debit la ATM-uri o să vadă afișat pe ecran comisionul pe care-l percep băncile. Adică, nu-i de ajuns că ți se iau bani, dar o să ți se aducă aminte de fiecare dată când folosești cardul. Asta-i veste bună? O fi, n-o fi…

• Ioane-i nu-i vine să creadă ce zic zălăuanii, care ei, zălăuanii (ăia intrebați), zic că orașul e tot o groapă și-o sărăcie, deși ea, Ioana, credea că totul e frumos, fără gropi și fără sărăcie. Așa că de aia răspunsurile zălăuanilor la întrebarea pe care le-a adresat-o ea, Ioana, recte ce părere au despre despre starea drumurilor din municipiul Zalău, au fost neașteptate. Și așa, deși răspunsurile au luat-o prin surprindere, ea, totuși, le-a așezat la vedere în Sălăjeanul din 5 noiembrie. Ca să fie acolo.

• Un jurnalist, mă rog, un lucrător în mass-media, ar trebui să fie imparțial, atunci când vine vorba de politică, da’ poate să se și coloreze cu albastru, chiar dacă paleta de culori e doar așa, o poveste pentru ei. Și, pe principiul ăsta, Raluca, în Graiul din 10 noiembrie, deși nu e încă hotărâtă dacă să emigreze în Trinidad Tobago, ne zice că e clar că România n-are cum să reducă deficitul bugetar până la 1,4 la sută din PIB. Știe ea, de asta e clar. Pentru că la politică și fotbal orice român e priceput. Și pentru că nuanța de albastru nu a fost îndeajuns de clară, în Graiul din 11.11, Mihaela, care sigur are cel puțin 50 de ani, că altfel n-ar fi trăit și pe vremea lui Ceaușescu, ne spune cu năduf despre vizita ceaușistă a Ministrului sănătății la Zalău. Iar amintirile o chinuiesc. Pentru combaterea infecțiilor microbiene în gât se recomandă albastru de metilen. Fiindcă-i albastru.

• Dacă-i cu roșu, recte cu foc, o lăsăm pe Flavia să lichideze focul apărut în Magazinul din 10.11. Ho! Adicătelea cum vine asta, să lichideze focul? Adică să-l stingă?

• Bă, bine că nu-i grav, că dacă era grav, scăpai ușor din accident. De aia nu-i bine să fie un accident ușor, care se lasă cu zgârieturi, fiindcă ar fi grav. Eduard știe cel mai bine asta, de aia ne zice în Graiul din 7 noiembrie că în urma unui grav accident de circulație, un motociclist a fost rănit, dar nu a fost necesară internarea conducătorului auto. Grav e că nu mai știi ce să crezi că-i grav. Deși ar putea fi și grav. Mai ales dacă citești ce a scris același Eduard, în 10 noiembrie, când ne spune că așteaptă să-i vadă în scenă pe bobocii de la CNS. Da, asta ar fi cam grav. Dacă ar fi pe scenă, n-ar fi mare lucru, da’ dacă ar reuși cumva să intre în scenă, ar fi cum se așteaptă să fie. Grav.

• Unde este mingea? În terenul autorităților. Ce fel de nevoi au oamenii? Mici, dar decente. Marchează cineva pentru un lucru bine făcut? Ionuț, în Sălăjeanul din 6 noiembrie, care, în căutarea căutătorilor în gunoaie care îngrozesc cetățenii Zalăului, a ajus la concluzia că nevoile-s mici. Păi, da, că cu nevoile fiziologice n-ai cum să te pui. Că-s mici, că-s mari. Deocamdată-s mici.

• Nevoile unora, în schimb, sînt cel puțin ciudate. Asta ne zice Cristian, în Graiul din 6 noiembrie, care, direct, fără menajamente, ne zice că voleibaliștii zălăuani vor să muște din câini. După apariția ziarului, câinii de pe stradă, ăia care știu să citească, au fugit care încotro, temându-se de o apocalipsă zombio-voleibalistică. Bine, asta pentru că ei nu știu că unii, de la ceva club, își zic, făloși, “câinii roșii”.

• Și dacă voleibaliștii n-au reușit să puncteze, a făcut-o Cristina 2, în Sălăjeanul din 5 noiembrie, care ne zice despre o întâlnire în care s-a punctat puternic din partea agenţilor economici mărirea numărul claselor tehnice în anul şcolar viitor. Punct puternic.

• Ori punct și virgulă și semnul întrebării și semnul exclamării. Că altfel n-are cum fi după ce citești ce scrie Ionuț, în Sălăjeanul din 10.11, unde, la fel ca și focul, se manifesta. El în articol, focul la acoperişul celorlalte anexe ale gospodăriei. Acuma, se poate manifesta o întrebare: ce voia să exprime prin atitudine, ori ce voia să facă cunoscut, ori pentru ce demonstra focul? Ori poate, fiindcă atâta știa el, focul, se manifesta. Decât.

• Cam sărăcie la “Titlul de nota 10, pe bune”. Totuși, o bulină albă lui Raluca, pentru “Profesorii primesc cei 150 de euro pentru cărți… numai buni pentru promoțiile de Black Friday!”, din Graiul din 10.11.