• Vacile se mulg în mai multe feluri: cu mâna sau, dacă ești producător, cu mulgător. Sau, dacă ești Cristina de la Sălăjeanul, din 27 septembrie, cu mulsător, fiindcă altfel nu intră laptele spre distribuție. Deși, cu mulsătorul nu prea poți face treaba lăptoasă, nu de alta, da încă nu s-a inventat mulsătorul. Oricum, ne zice Cristina, regulile îi nemulțumește pe fermieri, fermieri care nu știe de unde se poate cumpăra mulsător. Așa că, până atunci, fermierii vor face cu mâna. Curată. Că a aflat Cristina de la specialiști că, într-adevăr, dacă nu-i curată mamela, atunci e murdară. Ca urmare, laptele-i neconform.

• Ce fac emoțiile ăstea, te copleșesc de nu te vezi, așa cum au copleșit-o și pe Cristina, în același Sălăjean, din aceeași dată,când ne spune cum, de Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, cei care au ajuns la o vârstă înaintată sunt îndreptăţiţi să se bucure pe deplin de anii pe care i-au trăit. Adică, cu alte cuvinte, bucurați-vă de ce a fost, că de ce este și va fi, cam ciu-ciu, gata cu bucuria. Așa că s-au spus povești, și, după acest moment emoţionant în care toţi cei prezenţi au fost la asentimentul acestor vorbe, au avut loc şi lansări de carte. Da, că nu poți fi decât la asentiment, evident, din cauza emoțiilor.

• FC Zalău are (avea) 7 puncte în 4 etape. Unirea Jucu are (avea) 4 puncte în 3 etape. Astfel, gruparea din Zalău este (era) favorită în disputa împotriva grupării din Jucu. Așa crede Eduard, adică-i sigur, în Sălăjeanul din 27 a lu’ septembrie. Ziceți voi că nu-i logic. Dacă ai mai mult, adică dacă-i mai mare, punctajul, nici nu mai e nevoie de fugit după minge, că toți știu cine o să câștige.

• Bă, în sfârșit, politicienii din Sălaj se apucă de strâns gunoiul, așa că o să se bage singuri sub preș. Nu, să nu ne înțelegem greșit, asta doar ca să vadă dacă nu stă ceva gunoi ascuns pe acolo, să scape de făraș. Ei, și fiindcă se întâmplă chestia asta cu gunoiul, Oana trage o concluzie, în Graiul din 26 septembrie: ziarul la care scrie ea este o bună sursă de informare atunci când se pune problema să strângi gunoiul, că i-a zis ei, Seres, că o să-i pună pe tinerii din UDMR să citească Graiul. Și, după ce o să-l citească în românește, tare mi-e că o să iasă treaba fix la tomberon.

• Ce tot Roșia Montană, că uite aici, la Șimleu, cât aur s-a găsit, tezaur după tezaur, ceea ce arată, fără putință de tăgadă, adică ne arată Alexandra, în Graiul de miercurea trecută, că în ansamblul lor, aceste obiecte din aur sunt dovada unei vieți economice înfloritoare, atunci, demult. Și-i civilizație, da’ și opulență. Deși se poate renunța, fără probleme, la “o”, să rămână pulență pură, că parcă sună mai aproape de adevăr. Și, printr-o simplă analogie, și în civilizația asta, contemporană, cum ar veni, economia e înfloritoare, că la cât aur se poartă la gât, mai ales dacă ai și un bamveu, parcă am trăi în cornul abundenței. Că n-au unii ce mânca sau cu ce se îmbrăca sau cu ce-și lua medicamente, eee, fleacuri. Este aur? Este. Deci, este o viață economică înfloritoare.

• Să mai zică careva că nu ține nimeni cu hoții. Că, nii, pești, că Marius ține, în Graiul din 23 septembrie. Că după ce ne povestește cum a furat una niște bani, da’, na, ghinion, au prins-o, le dă de știre celorlalți hoți, poate mai norocoși, de unde se poate fura. Și le zice la hoți că el s-a interesat de la polițiști de starea materială a bătrânilor care erau să rămână fără bani, și că e de bine pentru hoți. Că ăia, bătrânii, au subvenții, au bivoli, au pensii și nu-și depun banii la bancă, că-s în vârstă, adică nu prea au ce-ți face dacă dai buzna peste ei. Și ca să nu creadă hoții că-i o minciună gogonată, ne zice că asta a subliniat și șefu de la poliția din localitate. Ee, dacă-i subliniat de organ, de ordine, evident, atunci e clar, așa e.

• Buline albe. Pentru titlul de nota 10, pe bune. O grămadă. Așa că le dăm pe rând: una pentru “Pălincarii acuză: ‘E mai puternică mafia spirtului decât noi, producătorii’ “, a lui Olimpia, din Sălăjeanul din 27 septembrie; una pentru “Pălinca le dă dureri de cap şi politicienilor”, a lui Olivian, din Magazinul din 26 septembrie; una pentru “Ce greu se plantează o pădure, când birocrația te sugrumă”, a lui Viorel, din Graiul din 26 septembrie, și una pentru”Cine nu plătește de două ori riscă să moară”, a lui Corina, din Graiul din 23 septembrie.

• Și mai multe buline albe. Pentru materiale care pun punctul pe “i”: una pentru “Singurul prizonier de război, lăsat de statul român fără indemnizaţie”, a lui Olimpia, din Sălăjeanul din 27 septembrie. Pentru că a știut să arate cum, uneori, de multe ori, poveștile unor oameni care au suferit pentru că au slujit țara, într-un fel sau altul, nu sunt băgate în seamă de autorități; o bulină albă pentru “Colectivizarea lui Irimescu”, a lui Viorel, din Graiul din 25 septembrie. Pentru că a reușit, în câteva rânduri, să pună, cu umor chiar, punctul pe “i”; una pentru “Sălăjenii cumpără de la supermarket cu 10 lei fructe de pădure pe care le-au vândut la nemți cu 20 de bani”, a lui Viorel, din Graiul din 25 septembrie; una pentru “Războiul gunoiului între romii din Cărămidari și Primăria Jibou”, a lui Oana și Viorel, din Graiul din 24 septembrie. Pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume, fiindcă puțini fac asta.