R E D I R E C T I O N E A Z à 3,5%  

   D O N E A Z Ã!   Susţine-ne!     
|  CONTACT  |

GAZETA DE ONLINE - o altfel de gazetă de perete, un fel de oglindă socială contemporană

Epopeea jibouană a schimbatului de cauciucuri: Foaie verde și trei tonți, noi spălăm, nu schimbăm roți!

schimbat-cauciucuriCam așa îți vine să cânți, varianta cu cuvinte scuipate printre dinți, dacă încerci să-ți schimbi anvelopele la mașina din dotare. Că, dacă vine frigu’, musai cauciucuri de iarnă. Da, dar unde să le montezi? În Jibou ai ceva șanse, dar s-ar putea să te prindă primăvara până reușești, așa că, ce folos? Decât să tot umbli prin oraș, căutând schimbătoria de cauciucuri, ori, după ce, într-un final, o și găsești, decât să stai toată iarna lângă mașină, așteptând să-ți vină rândul, nu mai bine mergi pe jos? Mai bine. Deci, ești în Jibou. Cu mașina. Cu cauciucuri, anvelope, cum ar veni, de vară. Și vrei să le schimbi, să îți dotezi mașina cu cauciucuri de iarnă. În Jibou? Pfuuuii! Adicătelea, mergi cu mașina și vezi pancarta mare mare mare, care zice cu litere de tipar “Vulcanizare. Echilibrări roți”. Tragi stânga de volan, apoi oprești în curte. “Spălat?”, auzi cum te întreabă unul de acolo. Zici că nu, vrei să schimbi anvelopele. La care ți se răspunde că acolo numa’ se spală mașini. Scrie că-i și vulcanizare, da’ nu-i, numa’ spălătorie. Na, ce să zici, or fi învățat cum se scrie vulcanizare pe pancartă, apoi, că tot au reușit, au agățat scrierea la vedere, că de ce să se piardă amar de material? Se întâmplă, îți zici, apoi mergi în altă parte, unde, și mai mare ca prima, o pancartă stătea falnică deasupra porții: Vulcanizare. Echilibrări roți. Hiii, deja-vu! Da’, n-are cum fi tot țeapă, îți zici, și intri pe poartă și spui ce vrei. “No, scrie că-i și vulcanizare, da’ nu-i, numa’ se spală mașini”, vine răspunsul. Nu deschizi gura, că cine știe ce iese, și stai așa, o vreme, cu dinții încălecați, apoi, după ce se așază cuvintele la locul lor, întrebi unde se și schimbă, pe bune, cauciucuri, după care mergi înspre locul indicat. Ajungi acolo, bagi capul pe ușă și zici ce vrei. Uraaaa! Se schimbă! Cauciuri, evident. Doar că trebuie să aștepți puțin. Așa ți se zice. Și stai. Și aștepți. Timp în care te uiți să vezi cum lucrează ăla dinăuntru. Apoi, pentru că ți se pare că timpul stă pe loc, pentru că nimic nu pare să se fi schimbat, te uiți la ceas. Au trecut mai mult de 30 de minute, timp în care schimbătorul de cauciucuri a reușit să pună patru cauciucuri pe jante, apoi să le așeze lângă mașină. Atât. Faci un calcul, te uiți câtă lume mai este la rând, apoi îți dai seama că, în ritmul ăsta, te prinde primăvara. Atunci, de ce să le mai schimbi?



1 comentariu

  1. Somesanu' says:

    Da,e o chestie cu schimbatul cauciucurile si ma tot intreb ca prostul(tot eu ?!),cum de nu se apuca nimeni in orasul ala uitat de lume de o astfel de activitate banoasa si care merge in Jibou! Nu degeaba se chema Ji Bou de altfel!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *