O atmosferă caldă, cu artişti de peste tot din ţară, care au venit cu drag, şi nu că trebuie să fie acolo, la împlinirea celor 40 de ani de de existenţă a Școlii Populare de Arte și Meserii, cu zâmbete pe feţe, cu multe amintiri, cu dorinţa de a rememora momentele petrecute la şcoala lor de suflet, fie ca profesori, fie ca elevi. Pe lângă perete, emoţionaţi ca la examen, actualii elevi ai şcolii, verificându-şi instrumentele în aşteptarea momentului în care vor trebui să cânte. Cu cât vârsta e mai mică, cu atât mai mari sunt ochii şi cu atât mai uşor sunt de citit trăirile.
„Bine aţi venit la şcoala noastră de suflet, cred că cel mai potrivit lucru pe care îl pot face acum este să vă citesc actul de înfiinţare a şcolii, au trecut de atunci 40 de ani, iar pe băncile şcolii s-au perindat copii şi oameni talentaţi cu vârste cuprinse între 8 şi 60 de ani, care au fost îndrumaţi în a-şi dezvolta aptitudinile artistice. De-a lungul anilor s-au obţinut foarte multe diplome şi premii, iar mulţi dintre foştii elevi ai şcolii sunt acum profesori şi artişti consacraţi, cărora nu pot decât să le mulţumesc“, începe cu aproximativ aceleaşi cuvinte maestrul Grigore Grigoruţ. „Aveam 23 de ani, când am venit cu soţia ca şi profesor, iar unii din elevii mei aveau şi 55 de ani, dar când e vorba de artă, vârsta chiar nu mai contează, pentru că totul se rezumă la pasiune“, spune cu emoţie unul dintre foştii profesori ai şcolii. „Prima dată când ne-am dus la şcoală, nici nu ştiam încotro să o luăm, am ajuns în centru şi tot întrebam în dreapta şi în stânga încotro să mergem“, povesteşte un fost elev. „Şi eu care credeam că şcoala noastră e cea mai frumoasă din ţară, am descoperit în Botoşani şi apoi aici, la Zalău nişte şcoli absolut remarcabile, aşa că nu au cum să nu-i felicit pe cei care se ocupă de asta“. Şi toţi au câte ceva frumos de spus, pentru că bucuria revederii de peste ani a deschis sertarul cu amintiri.
Urmează un miniconcert susţinut de orchestra Şcolii Populare de Artă, condusă de profesorul Ştefan Iorga „acompaniat“ de cei din sală, care nu se pot abţine să nu bată uşor ritmul cu degetele sau din picior. Cu lecţia „cântată“ frumos, actualii elevi ai şcolii se retrag încet ca să-i lase pe cei mari cu ale lor, nu fără proteste pentru că urmează prinţesa naiului, şi „uite că a venit Oana, uite-o pe Oana“, un fel de hai, să mai rămânem, doar că timpul celor mari e limitat.

„Felicitări, mami! Eşti minunată!“

Există oameni şi oameni, artiştii sunt o categorie aparte, dar atunci când întâlneşti artişti izvor ca şi Oana Lianu, ai vrea ca sunetele să poată fi prinse în cuvinte, să poţi transcrie sunetele pe care le scoate naiul, atunci când se află la ea, în aşa fel încât cel care citeşte să poată şi auzi ceea ce ai scris, şi mai mult decât atât să poată simţi energia vie pe care-o transmite atunci când cântă, pentru că atunci când o face, o face cu sufletul, iar asta nu poate fi nici tradus în cuvinte, nici prins în fotografie, nici filmat. Pentru asta trebuie să fii acolo şi să simţi vibraţia care se propagă în unde, de la primul spectator, până la ultimul rând. Şi de data asta, Oana, fostă elevă a şcolii amintite, şi-a adus şi fiul, în vârstă de 8 ani, să vadă şi el şcoala la care a mers mami, şi mai mult decât atât, să cânte în deschiderea concertului de lansare a noului album Oana Lianu, intitulat foarte sugestiv „Forever”. Mai trebuie spus că miniconcertul Oanei a fost unul absolut extraordinar şi că cei prezenţi au aplaudat în picioare? Nu prea. Când apare Oana Lianu, scena se umple de muzică şi prestaţia ei nu are cum să fie decât excepţională, indiferent că e la nai, voce sau fluier. Şi în final, când totul s-a terminat şi lumea stă la rând să felicite personal prinţesa naiului, să ia cu ei ultimul album şi autograful artistei, se aude o voce de la nivelul pianului: „Felicitări, mami! Eşti minunată! Dar eu? Eu am cântat bine? Cât aş merita?“

Manifestările dedicate împlinirii a 40 de ani de existență a Școlii Populare de Arte și Meserii, secție a CCAJS, continuă şi astăzi, 30 octombrie, cu spectacole ale orchestrelor școlilor populare din Oradea și Baia Mare şi lansarea cărţii prof. Grigore Grigoruț, șeful secției, „Culegere de piese religioase pentru cor mixt. Aranjamente şi armonizări”, carte apărută în Colecţia „Didactica” a Editurii „Caiete Silvane” cu sprijinul CCAJS, precum și suplimentul revistei „Caiete Silvane” dedicat aniversării a 40 de ani de funcționare a Școlii Populare la Zalău. Suplimentul este disponibil și în format electronic pe site-ul CCAJS, la adresa http://www.culturasalaj.ro/userfiles/monografie.swf.
Dintre absolvenții și profesorii Școlii Populare de Artă Zalău îi amintim pe pr. Ştefan Lucaciu, scriitorul Viorel Tăutan, artistul Ion Lianu, Gică Damian, prof. Ștefan Ioan Ioanovici, Sergiu Vitalian Vaida, Liviu Petriș, Alexandru Pop – Văru Săndel, Oana Lianu şi mulţi, mulţi alţii.