Se știe despre nemți că-s oameni reci și că sentimentalismul și nostalgia îs niște emoții care le sînt cam străine. De asta se întîmplă ca turiștii de pe acolo să refuze cu încăpățînare vizitarea meleagurilor mioritice romînești, pentru că zic că arată ca Berlinul de după patrujcinci.
Mare pierdere pentru agenția jibouană de turism, care le pregătise o stradă a Libertății exact pe gustul lor, cu cratere devorate de mine antipersonal, șanțuri în mijlocul drumului, bălți ce băltesc mîndre ca niște tăuri cu maluri de moloz asfaltic și, ici colo, cu resturi de bielete și rotule presărate pe lături, ca niște bravi soldați căzuți la datorie.
Oameni buni de agenție, luați-vă gîndul de la nemți! Noi și noi posibilități de valorificare a terenurilor pe post de teatru de război se deschid în fața voastră. Păi degeaba e România jibouană membru Națio? Bravii lor soldați pot fi oricînd invitați aici, pentru antrenamente. Lupte de gorilă cum se dau pe la noi, nicăieri altundeva!