S-a obişnuit românul să tot audă ba că unul, ba că altul s-a îmbogăţit peste noapte. Drept să vă spun, nu-i lipsit de importanţă să încerci să faci şi un asemenea sport. Dacă ţine – bine, dacă nu – nu. Nu e vorba de făcut afaceri ilicite, de vândut venin de scorpioni, pe post de medicament minune, de înşelat vânzătoarea de la supermarket cu 3 lei, de păgubit pe ăi mai naivi sau săraci cu duhul, nu e vorba nici de grosimea obrazului sau de câştigatul la loto. E mult mai simplu. Nu trebuie decât să ai un cont deschis şi apoi să aştepţi un contabil mai nepriceput sau nou în meserie, aşa ca cel de la o grădiniţă a unei comune de pe lângă Şimleu, care şi-a ridicat ceapa la rang de Guiness Book şi i-a făcut şi un monument. Și dacă funcţionarii băncii galbene, care te face să te crezi în Rai, nu sunt foarte atenţi şi nu se întreabă de ce unul care a muncit toată luna nu primește salariul, ai câştigat. Iar dacă asta se întâmplă, măcar o dată la câteva luni, te-ai scos cu banii de vacanţă în Thailanda sau Mexic. Aşa s-a întâmplat, deunăzi, la una din băncile galbene de rai din Şimleu, când câţiva colegi de breaslă, care au conturile de salariu acolo, s-au trezit cu cardurile mult mai pline decât de obicei, în timp ce alţii erau pe zero. Noroc că bunul simţ încă mai există şi funcţionarii au fost atenţionaţi că ceva nu e în regulă şi că numele nu bat nicicum cu conturile şi invers, că altfel cine ştie în ce Rai bun de plată se ajungea, dacă nu cumva îşi luau toţi conturile şi cardurile şi banii şi se mutau în altă parte.