Cultura este unul dintre atributele individului, care ne urmează, pas cu pas, în viață, ea fiind hrana spirituală care ne definește, dar ne și diferențiează, ba chiar separă oamenii între ei, ori chiar diferitele civilizații. Cultura nu este ceva cu care te naști, ea are nevoie să fie sădită, întreținută și îmbogățită pe tot parcursul vieții. Psihologic vorbind, mediul este unul dintre factorii care ar influența deschiderea spre cultură a individului, iar aici vorbim de familia în care te naști, grupurile în care socializezi mai pe urmă și calea pe care ajungi să ți-o alegi în viață. Astfel, am putea spune că societatea este direct răspunzătoare pentru șansa individului de a se forma și maturiza cultural, prin însuși accesul pe care îl oferă, ori ar trebui să-l ofere spre această bogăție sufletească. Ceea ce, în Sălaj, nu se mai întîmplă de foarte mult timp, dat fiind că administrațiile locale nu dau doi bani – asta atît la propriu, cît și la figurat, pentru ceea ce în proiectele lor anuale se numesc, simplu, ” secțiunea cultură”. Mai mult, mintea cine știe cărui om care a tipizat forma proiectelor de buget locale a ajuns să asimileze la secțiunea de cultură întreținerea spațiilor verzi și peisagistica acestora – parcă asta ar ține de urbanism, nu? ori sportul – ceea ce e sport și nimic altceva, și religia – iar aici nu se referă nimeni la cultura religiilor, pentru că asta ar fi ceva prea mult pentru concepția unei administrații publice.

Cultura administrațiilor locale, la limita de funcționare

Consiliul Județean Sălaj – un fel de „tată” al tuturor administrațiilor locale din județ, a preconizat, pentru acest an, un buget propriu de 209 milioane lei, un buget despre care s-a declarat deja că nu va permite prea multe, ba nici măcar continuarea sau finalizarea unor acțiuni demarate în anul trecut.
Cultura și Artele – secțiune distinctă în gama de interese și responsabilități județene, primește aproape 22 de milioane de lei, din care jumătate va merge doar spre funcționarea instituțiilor implicate în acest act de cultură, respectiv Biblioteca Județeană, Muzeul Județean și Centrul de Cultură și Arte. Dar aici mai primesc bani – circa un sfert din total, și „ serviciile în domeniul religiei”.
Cealaltă jumătate din suma totală alocată Culturii și Artelor, va merge spre continuarea lucrărilor la proiectul circuitului Castrelor Romane – adică aproape alte 10 milioane de lei, iar restul la lucrările privind circuitul bisericilor de lemn.
Acum, de circuitul castrelor romane vorbim deja de ani și ani, respectiv de saci de bani înghițiți, și tot nu avem finalizare. De fapt, delăsarea Castrului Roman Porolissum am prezentat-o în paginile publicației noastre, acesta fiind la mila ciobanilor și a hoților de comori.
De circuitul bisericilor de lemn vorbim, de asemenea, de ani buni, și tot nu există nimic palpabil, iar cînd va fi, va fi ceva ce, probabil, nu va reuși să treacă de interesul acelorași circuite, pe care județe de lîngă noi le au deja în funcțiune, la o scară mult mai mare.
Poate că ar fi cazul, după 30 de ani, să aruncăm o privire și la cele 5 rezervații naturale din județ, arii protejate de interes național, în cazul cărora nu s-a făcut niciodată nimic. Singure s-au creat, probabil că singure se vor distruge, ori prin nepăsarea celor care ar trebui si fie implicați. Și, la urma urmei, hai s-o spunem verde-n față: circuitul castrelor romane și al bisericilor de lemn nu au chiar nimic cu cultura și cu artele, ci cu turismul.

„Peisagistica” culturii administrației zălăuane

Primăria Zalău a preconizat un buget propriu de circa 112 milioane lei, pentru acest an, bani din care jumătate vor merge strict pe funcționarea tuturor ansamblurilor implicate în această administrație.
Circa 6,7 milioane de lei vor merge pe „cultura” zălăuană, o secțiune în care apare stricta menținere în funcționare a Casei de Cultură – cu 1,135 milioane și – atenție – susținerea activităților și bazelor sportive din municpiul, care vor beneficia de 2,84 milioane lei. Adică fotbalul, voleiul, handbalul și întreținerea bazelor sportive. Mai mult, tot sub egida culturii zălăuane, vor fi finanțate întreținerea spațiilor verzi, respectiv amenajarea peisageră a parcului central, udare spații verzi etc, secțiune „culturală”, ce va beneficia de 1,87 milioane lei.
Bani la această secțiune se mai dau și pentru organizarea Zilelor Zalăului, o altă activitate „culturală” importantă pentru hrana spirituală a comunității municipale.

Culturi de orașe

Jiboul și-a calculat veniturile proprii în valoare de 32 milioane lei, din care felia tăiată secțiunii de „Cultură, religie și recreere” este de 245,23 mii lei, adică nici măcar un sfert de milion. Aproape jumătate din această sumă va merge pe subvenția Casei de Cultură – 123.500 lei, o casă a culturii de care jibouanii nu-și prea mai amintesc de ultima activitate culturală derulată. Alți bani de cultură merg pe sport – 40.000 lei, întreținere baze sportive, spații verzi – 20.000 lei și tot atît serviciilor religioase.
Mai mult, sportul jibouan – pe care cînd îl amintim, nu știm, serios, despre ce e vorba, va mai beneficia de o altă sumă de 150.000 lei, ca buget de dezvoltare pentru serviciile recreative și sportive. Sîc!
La Șimleu, dintr-un buget de 26 de milioane, va beneficia cultura voleibalistică, respectiv 600 mii lei și, probabil, clubul fotbalistic care stă să răsară cu mari gînduri spre perspectivele unei ligi ce să iasă din mocirla campionatelor sătești. Reabilitarea Cetății Bathory va primi 100.000 lei. Plus alți bani de funcționare pentru bibliotecă, casă de cultură și spații verzi.
Cehul, fantomatica formațiune urbană din Sălaj, și-a calculat un venit propriu de 11,37 milioane, din care 535.000 lei vor merge pe funcționarea și dezvoltarea Culturii, recreerii și religiei. Aceeași poveste: Case de cultură, bibliotecă, sport, întreținere spații verzi și baze sportive.

Deci, cultură religioasă și sportivă

În ultimul timp, tot mai mulți și-au pus întrebarea, de ce e nevoie de alocarea de bani publici serviciilor religioase – religiei, care e o activitate care se autofinanțează și are chiar profit nebănuit, nedeclarat și neimpozat?
La fel, următoarea întrebare care ar trebui pusă e că de unde și pînă unde din secțiunea de urbanism a orașelor nu mai face și parte întreținerea zonelor și spațiilor verzi, aceasta beneficiind de ridicola situație de a fi finanțată din bani de cultură?
Și, nu în ultimul rînd, sportul – o activitate care se autofinanțează prin spectatori, prin cîștigurile bazelor sportive și prin sprijinul „patronilor”, unele ramuri și echipe chiar și din Sălaj devenind, deja, de categoria profesionistă, de ce ar avea nevoie de bani publici? Și, mai mult, de bani publici sub egida culturii?
Pe de altă parte, cultura – această entitate spirituală care, indiferent de cît ai investi în ea, tot nu aduce nici profit și nici faima comunitară, deci, la urma urmei, din punctul de vedere al administrațiilor e chiar fără rost, e sortită pieirii. Chiar așa, cine mai are nevoie de cultură, cînd le poți avea pe „toate”, fără să deschizi o carte în viața ta?