Astăzi, 28 mai, la 40 de zile de la Sfintele Paști, credincioşii prăznuiesc Înălţarea la Ceruri a Domnului Iisus Hristos, scrie crestinortodox.ro. Evanghelistul Luca spune că Hristos i-a luat pe ucenicii Săi, i-a dus în Betania și acolo I-a binecuvântat pe toţi. Pe când îi binecuvânta, Mântuitorul S-a depărtat de ei și S-a înălțat la Ceruri. Înălțarea Domnului nu înseamnă retragerea Sa din creaţie, căci El este în continuare prezent prin Sfântul Duh.

În Evanghelia lui Marcu, se spune că Iisus Hristos S-a înălțat la Ceruri și s-a aşezat de-a dreapta Tatălui. Astfel, Tatăl Îl iubește pe Fiul în Sfântul Duh nu doar ca Dumnezeu ci și ca om. Ce trebuie să înţelegem din aşezarea Fiului la dreapta Tatălui este faptul că toți cei care ne-am unit cu Hristos devenim părtași la iubirea dumnezeiască.

În ziua Înălţării Domnului, sunt pomeniţi şi eroii neamului, deoarece prin jertfa lor în lupte au contribuit la învierea neamului românesc, scrie ziarullumina.ro. Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, această sărbătoare a fost consacrată şi ca Zi a Eroilor. Astfel, în toate lăcaşurile de cult din țară și de peste hotare se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți pe câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate, pentru apărarea țării și pentru întregirea neamului.

Prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită în fiecare an la praznicul Înălţării Domnului. Legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război prevede că cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, este proclamată Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a românilor.

Potrivit credinţei populare, odată cu Înălțarea Domnului se înalţă și sufletele celor adormiți începând din Săptămâna Luminată, scrie crestinortodox.ro. Sufletele rătăcite deveneau strigoi și provocau bagube oamenilor și animalelor.

De aceea, în trecut, în ziua de Înălţare, se practicau ritualuri magice de apărare: erau culese și sfințite plante despre care se crede că au proprietăți tămăduitoare (leuștean, alun, paltin); se cânta din bucium la răscrucile drumurilor și pe dealuri; oamenii se încingeau peste brâu cu ramuri de leuștean; se dădea de pomană pentru morţi, tradiţie care se păstrează până astăzi.