Șezătoarea organizată cu prilejul Zilei Universale a Iei, sărbătorită anual la data de 24 iunie, a adunat în amfiteatrul din Parcul Central oameni mândri de portul tradițional românesc, oameni îmbrăcați în ii cusute de mâini încercate de umbrele istoriei, mâini care s-au încăpățânat să ducă mai departe modele și imprimeuri grăitoare pentru specificul tradițional românesc și oameni care înțeleg sensul păstrării unor elemente vizuale specifice unui popor. Sărbătoarea cămeșei cu specific tradițional local a devenit un adevărat eveniment global care prilejuiește organizarea a sute de evenimente pe toate continentele, în peste 50 de țări și sute de localități, iar la nivelul țării noastre a contribuit decisiv la repoziționarea iei și a culturii tradiționale românești ca simbol al luptei pentru păstrarea tradiției autentice, suprimată de influențele anilor-umbră care s-a așternut peste țara noastră. Un rol fundamental în această direcție l-au avut Reginele Elisabeta și Maria care au impus moda iei în înalta societate românească, devenind astfel un model de demnitate și eleganță, de promovare și respect pentru costumul tradițional. Ecoul acestui vechi „trend” a fost adus în contemporaneitate de inițiativa unei comunități online, numită „La Blouse Roumaine”, care a reușit să impună începând cu anul 2013 o zi de sărbătoare a spăcelului.

Expoziție de fotografie și prezentare a costumului popular, muzică românească și film românesc

Organizatorii le-au oferit celor prezenți, prin specificul activităților, momente pur românești, începând cu o expoziție de fotografie și prezentare a portulului popular vechi, continuând cu un moment muzical susținut de orchestra Ansamblului Artistic Profesionist „Porolissum”, al Casei Municipale de Cultură Zalău și terminând cu vizionarea filmului românesc „Pădureanca”.

În spiritul dragostei pentru autentic și al respectului pentu păstrarea iei ca element identirar și cultural al românilor, în cadrul evenimentului, directorul Muzeului de Istorie și Artă Zalău, Corina Bejinariu, a transmis:„Tradiția este importantă pentru că este creația noastră, nu trebuie să o punem în nicio ierarhie, ea ne reprezintă, ea se schimbă, ea primește influențe, și cămașa s-a schimbat. În 100 de ani are trei etape în care suportă influențe dinspre mediul urban, influențe în decor, în croi. În trecut, cămașa era elementul cel mai investit simbolic, fata se legitima, toată măiestria ei, a tinerei fete care urma să se căsătorească în satul tradițional era ilustrată în această cămașă, așa cum cămașa de mire era un element pe care viitoarea mireasă trebuia să-l realizeze și să facă dovada întregii ei măiestrii”.

„Pădureanca”, unul dintre cele mai iubite filme românești, care a împlinit 30 de ani de la lansare, poartă semnătura regizorului Nicolae Mărgineanu și este inspirat din nuvela omonimă a scriitorului Ioan Slavici. O poveste de dragoste neîmplinită, care scoate în evidenţă mentalităţi şi atitudini specifice universului rural și din Transilvania sfârşitului de secol XIX.
Proiecția filmului s-a făcut în prezența actriței principale Manuela Hărăbor, care a specificat faptul că: „În filmul „Pădureanca”, toate straiele, toate cămeșile, toți ițarii, tot ce vedeți ca element de îmbrăcăminte, începând de la actorul principal și terminând cu ultimul figurant, purtau costume autentice. Amănuntul acesta cred că a dat greutate filmului, pentru că dincolo de triunghiul amoros pe care Ioan Slavici îl creionează, Augustin Buzura […] s-a dus puțin până la durerea asta crâncenă a românilor care trăiau sub papuc străin. Românul care se străduia să-și apere stima, să-și apere tradiția și să facă față „holerei” prezente în film”. La final, cei prezenți au avut ocazia de a adresa întrebări și de a primi răspunsuri legate de producția filmului, din partea actriței Manuela Hărăbor, protagonista filmului.

Evenimentul a fost organizat de Fundația Agapis, la inițiativa Alinei Zară Prunean, în colaborare cu Primăria Municipiul Zalău, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Zalău, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Casa Municipală de Cultură Zalău si ADI Sălaj Plus, cu sprijinul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, Colțul Românesc, Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, Hoinar prin Sălaj, Muzeul de Pânze și Povești, Mândra Chic.