DONEAZÃ!  Susţine-ne  
Asociaţia Sălajul pur şi simplu  27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank
|  Contact  |

Ziduri şi ceramică din Epoca Fierului descoperite la Bozna

bozna1Săpăturile arheologice derulate peste vară pe raza localităţii sălăjene Bozna, mai exact pe Dealul Vraniţa, au scos la lumină, din măruntaiele pământului, rămăşiţe de ziduri şi ceramică din perioada Hallstatt (Epoca Fierului, n.r.). O cercetare la pas a solului, nu departe nu locaţia unde au lucrat arheologii, a dat însă posibile indicii cum că fortăreaţa romană căutată de fapt de echipa de specialişti ar fi putut fi amplasată într-o altă parte a dealului.

Povestea săpăturilor de la Bozna a prins contur anul trecut, ne-a declarat arheologul american Eric de Sena, stabilit în Sălaj. „Încă de anul trecut, am început să vorbesc cu Dr. Dan Deac, colegul meu din cadrul Muzeului Judeţean de Artă Zalău, despre excavarea unui sit roman în Sălaj, dar nu la Porilissum. De fapt, multă lume a excavat la Porolissum şi Buciumi, aşa că am început să ne gândim la alte situri. Ne-am dorit foarte mult să excavăm un sit care să nu fie militar, ne gândeam la o villa sau o aşezare civilă, dar asta va fi în viitor. La începutul acestui an, Dan mi-a spus că este un sit în apropierea localităţii Bozna, comuna Treznea, unde un arheolog al sec. XIX raporta că ar fi văzut rămăşiţe încă în picioare a ceea ce el interpretase ca fiind o mică fortăreaţă romană. Arheologul, pe numele său Karoly Torma, a supravegheat mult din Limesul din jurul Porolissumului în ani 1860”, ne-a declarat Eric de Sena. Potrivit acestuia, situl este excelent din punct de vedere defensiv, cu Munţii Meseş la vest, formând un sistem natural de apărare incredibil. Din vârful dealului, ai vedere asupra unei bune părţi din Valea Agrijului şi cea a Almaşului, – într-o zi senină poţi vedea cu uşurinţă Porolisumul, ca de altfel şi Tihăul, Romita, Românaşiul, Poarta Sălajului, Agrijul şi Buciumi. Poţi vedea chiar până la Topa Mică şi Bologa. Din acest motiv, ne-am zis că locaţia ar fi o alegere excelentă pentru o fortăreaţă romană de mici dimensiuni”, a declarat arheologul.

Creste pe sol

bozna_santÎn anii 1980 s-au făcut ceva săpături la sit, cele mai importante de către prof. dr. Valentin Vasiliev din cadrul Universităţii Babes Bolyai Cluj. Echipa lui a descoperit rămăşiţele unei aşezări modeste datând din perioada Hallstatt (aproximativ 1000-600 î.H.), însă nu au găsit nicio rămăşiţă romană în timpul săpăturilor. „În februarie anul curent, am vizitat împreună cu Dan Dealul Vraniţa, unde Torma raportase rămăşiţele romane. Am observat creste pe sol şi ne-am gândit că acolo ar fi putut fi locaţia posibilei fortăreţe. În iulie 2015, am invitat colegi din Cluj, pe dr. Felix Marcu şi dr. George Cupcea ca să scanăm o parte din deal utilizând magnometria. Este o tehnică nouă care detectează semnale magnetice a tot ce este sub pământ, iar un computer generează o hartă  bazată de aceste semnale. Am scanat 1.2 hectare, iar Felix şi George au efectuat aproximativ 24,000 citiri – la fiecare 50 de cm. Magnometria a indicat că există îngropate multe formaţiuni create de om. Dr. Marcu a obţinut ulterior autorizaţia pentru săpături de la Ministerul Culturii şi am excavat într-adevăr trei ziduri mici, bazându-ne pe rezultatele magnometrice”, a spus de Sena, precizând că săpăturile au fost derulate cu o echipă de 11 studenţi – şapte din ei fiind din USA şi Canada, iar patru de la licee din Zalău.

Locuinţe din Hallstatt (Epoca Fierului)

Rezultatele au fost aceleaşi cu cele ale prof. Vasiliev – o evidenţă a unei aşezări Hallstatt, dar nu au fost găsite nici de această dată rămăţiţe romane pe Dealul Vraniţa. „Două din şanţuri au relevat rezultate interesante. Şanţul 1A (5/ 2 metri) a relevant un fragment de vas ceramic din perioada timpurie Hallstatt, pe care colegul Ioan Bejinariu, din cadrul SCMHA, l-a datat ca fiind (cu aproximaţie) din 800 î.H. În acelaşi şanţ am excavat ceea ce ar putea să fi fost podeaua unei colibe, pe care am găsit un strat de argilă gri care ar putea reprezenta rămăşiţele unui zid. Într-un şanţ adiacent, 1B (tot 5/2 metri), am găsit o foarte bine conservată parte a unei podele de colibă, care măsura 4X3 metri – nu am excavat pe deplin podeaua. Aproape de centrul podelei era o scobitură în care a stat o grindă de susţinere a acoperişului. Am găsit şi multe artefacte – majoritatea ceramică – din diferite stadii ale perioadei Hallstatt. Şanţul 2 (4X15 metri) nu e clar, deşi trebuie să încheiem săpăturile în următoarele două săptămâni. Ne aşteptam să găsim rămăşiţele unui sistem de fortificaţii aici, având în vedere că este marginea platoului, dar am găsit un strat adânc de pământ întunecat cu ceva ceramică Hallstatt. Am mai dat şi peste un strat subţire de roci calcaroase dispuse linear – poate parte a unei fortificaţii, dar făcut clar de mâna omului”, a explicat de Sena.

Surprize găsite la pas

boznaŞi totuşi, oamenii nu s-au dat bătuţi. Convinşi că zona poate oferi surprize, au luat-o la pas. „În afară de săpături, am explorat de asemenea terenul din apropiere, l-am luat la pas căutând urme pe suprafaţa solului. Într-o parte joasă a Dealului Vraniţa am găsit fragmente de cărămidă romană şi câteva cioburi de ceramică – şi ele părând a fi de factură romană. Aceasta ar fi putut fi locaţia unui turn de supraveghere de-a lungul Limesului. Am localizat totodată alte două turnuri romane de acest fel pe un deal adiacent în localitatea Agrij, la circa 500 de metri de Dealul Vraniţa. Aşadar, a fost o prezenţă romană în zonă, dar nu chiar acolo unde am făcut noi săpături. Torma poate că a văzut turnul de supraveghere şi a crezut că e vorba de o fortăreaţă sau poate a văzut o fortăreaţă pe acea parte a dealului unde noi nu am căutat. Ne vom întoarce în 2016 să continuăm munca arheologică”, a spus arheologul.
Acesta a explicat că săpăturile de la Bozna sunt parte a unui proiect amplu şi ambiţios, numit Studiul Arheologic Agrij-Almaşu, ce are drept scop punerea pe hartă a tuturor siturilor arheologice din cele două văi. „Excavaţiile de le Bozna şi alte viitoare săpături aici ne vor ajuta să înţelegem modelul aşezărilor umane în regiune, din Epoca de piatră până în perioada modernă timpurie. Suntem interesaţi să aflăm de ce oamenii au ales să locuiască în aceste văi şi cum au folosit resursele naturale. Oamenii nu se aşază într-un loc din coincidenţă – trebuie să aibă acces la resurse, ca apa potabilă, sol fertil pentru agricultură, animale sălbatice pentru vânătoare şi vegetaţie spontană comestibilă – precum fructele de pădure şi ciupercile, lut, piatră, lemn etc. Oamenii din antichitate erau foarte interesaţi şi în privinţa sistemelor naturale de apărare, precum dealurile, dar şi de posibilitatea de a comunica la distanţă, aşa cum procedau romanii cu turnurile de supraveghere. Pentru interesul și sprijinul acordat proiectului nostru, eu și colegii mei îi mulțumim primarului comunei Treznea, Emanoil Ionel Stanciu, și personalului din administrația comunei”, a mai explicat Eric de Sena.
Acesta a creat în martie anul acesta o asociaţie, Transylvania Alive Association for Cultural Heritage (www.transylvania-alive.org), al cărei scop este este studierea şi promovarea patrimoniului cultural al României, de la preistorie până în timpurile actuale. De asemenea, specialistul intenţionează să dezvolte o bază de date online cu siturile istorice din România.


  
  

niciun comentariu

Lasă un comentariu