Direcţionează 2% pentru un altfel de jurnalism.
Formularul poate fi descărcat AICI
|  Contact  |     Susţine-ne! - DONEAZÃ!    

Zidul

apusAm scris pe un zid
pe care-l dezbracasem
de iluzii,
de ganduri
sau regrete.

Am scris ceea ce credeam,
sau poate am crezut
candva,
undeva,
in alt timp.

Si am plecat fara sa intorc privirea,
in alt loc,lasand in urma un zid
scris,
sau pictat
dezbracat.

M-am intors dupa ani,
din intamplare, la zidul meu scris
in timp,
de soare
sau ploaie.

Ma astepta tacut si invechit,
acoperit de culoarea alb murdara
a dezamagirilor,
sau zapada
esecurilor.

L-am contemplat tacut,
asezat in fotoliul gandurilor
trecute,
estompate
sau pierdute.

Am vrut sa-l redecorez in graba,
in culori pastel desenate de mintea mea
deschisa,
pestrita
sau decisa.

Dar l-am lasat asa cum era,
si am plecat mai departe purtand
cu mine,
in sine
in vene.

Amintirea unui zid pictat, dezbracat,
cicatrizat de timp si aranjat
in curcubeu,
etajat
si incarcat.

Cu rafturi pline de inscrisuri
prafuite si incastrate in dorinte
spulberate,
amputate
sau eviscerate.

Apoi am realizat ca acel zid uitat
intr-un colt de oras avansat
si ciudat,
civilizat
sau denaturat,

Este al meu si-mi apartine.
Mereu l-am tot purtat cu mine
in suflet,
in inima
si chiar in minte.

Si-am cautat adanc in mine,
in nebunia vietii simple cu ganduri
destinse,
aprinse
sau deschise.

Si-am inteles intr-un tarziu ca acel zid
uitat si invechit, aranjat si desenat
in vid
sau in neant,

E atat de simplu, sunt chiar eu…

(Sirius Alpha ,Vaslui ,sept 6 2015)

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*