Contact  |  în memoria lui Zoli SUSŢINE-NE în promovarea unui altfel de jurnalism. DONEAZÃ orice sumă de bani în contul
Asociaţiei Sălajul pur şi simplu, IBAN: RO93 RZBR 0000 0600 1454 6682, deschis la Raiffeisen Bank Zalău
 

Zamă die tomaji cu carnie die pădure

”- Nu cre că n-ai pân cămară hiribe uscatie! Noi în tătă toamna uscam hiribe pă on roștei făcut din nuiele, așe, ca o leasă. Câtiodată le uscam pă ață, înșiratie. Tăt așe uscam și poamele, mere, pere, prunie. Poamele le uscam pă o ață, o pă roșteiu ala, da-l puniem roșteiu câtiodată în gredină păstă o groapă pă care o făce Hilimonu mnieu și lângă groapa ceie, di-o lăture, mai ierea o groapă, mai mnică, în care făce foc. Pânt-on șanț merea fumu cătă groapa mare pă su roștei.

Stai așe că mni-am adus die aminte, șușnic îi zâcea la leasa ceie păstă groapă, da, șușnic. Așe să și uscau poamele, di la soare, da să și afumau pă didisupt. Nu tare, așe numa să aibă on gust die afumat. Că din poamele aieste uscatie făcem iarna o zamă, zamă die poame. Unii îi zâceu thisăliță. Era o zamă die post, o mâncam cu mămăligă. Zama asta o îngroșem on ptic cu silvoiță. Doamnie bună iera! Mai uscam poamele și în cuptoru cocător, în tăpșii, după ce scotem ptita di la copt. Stătieu poamele acolo până-n ceie săptămână, când băgam iar ptita la copt.

Noa! M-am luat cu vorba și am uitat die zama die care vreu să vorovăsc!

Dacă zâci că ai hiribe uscatie, pui așe cam doi pumni la muiet în apă călduță după ce le-ai spălat binie, că să mai punie colbu pă iele. Noi la hiribele aieste uscatie le zâcem carnie die pădure! Așe, după ce le-ai pus la moi, corățăști fo doi morcoz, unu, doi petrinjei, o dărab die țeler și le tai mai lunguță, cam ca jejitu mnic. Tăt așe îi tăie și tri corompile, când li-a vini vremea. Le pui la hiert înt-o oală cu apă, pui sare, mai pui și tri frunză die țeler și le lași să hiarbă așe în treaba lor. Adaoji hiribele muiete, mai lași la hiert, și corățăști corompilele pă care li tăie așe cum ț-am spus. Le poț tăie cum îț place, cum ti sămăli tu, acarcum îs binie, și lunji, și coștie… Iestimp pui oloi înt-o lespedie și moi încet, încetuț o ciapă tăietă mânânțăl, mânânțăl. Coată die ie să nu să ardă, trajie lespedia la marjinia șporuli și numai amu pui on colb die poprică dulce să nu să ardă.

Ai pus poprica, ai amestecat și mintienaș ai slobozât păstă ceapa aiasta friptă o finjie din zama care hierbe. Lași pârgălașu ista pă marjinea ploaptănului și îl pui în zamă numa când ii vide că s-o hiert tăiticele. Când iar începe a hierbe zama, pui on pumn die tomaji tăieț nu tare subțârei. Când și aiștia or hi hierț, zama-i gata. O lași o țâră să să răcorească, și când o pui în blid pui petrinjei tăieț, verz. Leliuca Iuliana din Mniluan mni-o zâs cum să fac zama iasta. Ie o ști di la o muiere di pă lângă Jibou, și acolo să face tăt așe. Noa, vez tu, fătu mnieu, cum mere hiru la on lucru bun, așe, din sat în sat, cinie ști până undie…

Doamnie dă-vă binie și sănătatie la tăț!”

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*