Contact  |  în memoria lui Zoli SUSŢINE-NE în promovarea unui altfel de jurnalism. DONEAZÃ orice sumă de bani în contul
Asociaţiei Sălajul pur şi simplu, IBAN: RO93 RZBR 0000 0600 1454 6682, deschis la Raiffeisen Bank Zalău
Directioneaza 2% pentru un altfel de jurnalism. Formularul poate fi descarcat AICI

„Valsul florilor” de Yasunari Kawabata

„Valsul florilor” este nu doar o parte a capodoperei „Spărgătorul de nuci”, a lui Ceaicovski, ci și o colecție de nouă nuvele superbe a lui Yasunari Kawabata. Apărută la Editura Humanitas, cartea este pentru prima dată tradusă în limba română, purtându-l pe cel care îi citește paginile pe tărâmuri japoneze.

Prima dintre povestiri și cea care, de altfel, dă și numele volumului prezintă evoluția a trei personaje, Hoshie, Suzuko și Nanjo, două fete și un tânăr pasionați până la obsesie de dans. Cei trei sunt balerini, cuprinși în freamătul anilor ’50, într-o Japonie care, în încercarea de a se recupera după Război, împletește în viața de zi cu zi stilul tradițional japonez cu cel european. Acest lucru este transmis prin detalii arhitecturale ori de vestimentație, precum și prin ritmurile muzicale surprinse de-a lungul povestirii. Cei trei tineri pe care se focalizează autorul sunt prinși într-un dans amețitor, care se așterne când diafan, în pași ușori de balet, când cade năprasnic, în mișcări dezordonate, dar nu lipsite de estetică. De fapt, dansul în sine este o alegorie a vieții celor trei, a destinului personal, care poate fi influențat atât de factori externi – precum accidentul lui Nanjo, cât și de decizii proprii – cum este cea a sacrificiului în numele artei. Chiar și invaliditatea lui Nanjo – mai mult sau mai puțin simulată- și nu în ultimul rând acest trio al iubirii neconsumate sunt și ele alte reprezentări alegorice ale încercărilor prin care ființa umană trebuie să treacă în drumul spre capitolul final.

Într-o manieră asemănătoare sunt scrise și celelalte opt povestiri, ele aducând pe rând în prim plan, printre altele, reîntâlnirea unui cuplu, la mulți ani după despărțire, când cei doi au trecut diferit prin experiența războiului, drama unei familii tradiționale, pasiunea unei eleve pentru una dintre profesoarele ei, pasiunea pentru scris și urmările care curg de aici. În fapt, fiecare nuvelă, deși extrem de scurtă, este în sine un motiv pentru a pătrunde într-o splendidă lume asiatică.

Dialogul alert, cu fraze scurte, multitudinea de stări experimentate într-un timp al minutelor de personajele povestirilor, exotismul diafan ca și florile de cireș – toate dau o savoare aparte lecturii și sunt specifice scrierii lui Kawabata, primul autor nipon distins cu Premiul Nobel pentru Literatură (1968).  

 

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*