Părintele Matei Boilă, cel mai apropiat descendent a lui Iuliu Maniu, ajuns la venerabila vârstă de 87 de ani, alături de fratele acestuia Ioan Boilă, în vârstă de 86 de ani, au fost prezenţi la împlinirea a 800 de ani de atestare documentară a localităţii Bădăcin, satul de baştină a distinsului om politic român Iuliu Maniu.
Cei doi fraţi au participat la liturghia ce a avut loc în incinta Bisericii Greco- Catolice din localitate, precum şi la dezvelirea monumentului eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, ocazie cu care părintele Matei Boilă a luat cuvântul. Discursul lui a fost unul impecabil şi a făcut referire atât la jertfa predecesorului său, Iuliu Maniu, cât şi a eroilor locului, precum şi la dragostea pentru locurile natale, rădăcinile şi glasul sângelui, care nu poate fi uitat.

Matei Boilă, închis de comunişti, ulterior senator de Cluj

Matei Boilă, strănepotul lui Iuliu Maniu, s-a născut la Blaj, la 17 aprilie 1926. În 1945 s-a înscris la Facultatea de Drept din Cluj. Între 1945 şi 1947 a fost membru activ în Mişcarea studenţilor anticomunişti (a fost secretarul Tineretului Universitar Naţional Ţărănist). După terminarea Facultăţii de Drept, în 1950, nu a fost repartizat nicăieri. S-a angajat ca sondor la schela petrolieră din localitatea Ochiuri (Târgovişte). În 1952, a fost arestat ca unul dintre conducătorii „reacţionari” şi condamnat administrativ la cinci ani. A făcut doi ani de închisoare, iar apoi i s-a dat domiciliu obligatoriu la Ochiuri. În urma memoriului semnat împreună cu sora sa Elena, fratele Ioan şi prietenul Nicolae Balotă, a fost condamnat la zece ani de închisoare. A fost eliberat în 1964, în urma decretului de amnistie general pentru condamnaţii politici. După ieşirea din puşcărie s-a angajat la Ochiuri, ca sondor, apoi la Fabrica de Ipsos din Aghireş, ca tehnician şi, în final, ca economist la Napochim Cluj. S-a căsătorit în 1965 cu Maria Fărcaş, având patru copii. La sfatul episcopilor cu care a stat în puşcărie a acceptat, în 1977, să fie hirotonit preot greco-catolic. După evenimentele din 1989, a intrat, cu autorizaţia Mitropolitului Alexandru Todea, în PNŢCD. Între 1992-2000 a fost senator de Cluj din partea PNŢCD. S-a făcut remarcat prin iniţiativa legislativă nr. 243/1996 privind reglementarea folosirii lăcaşelor de cult ale Bisericii Române Unite cu Roma. Proiectul senatorului Boilă prevedea folosirea în comun de către comunităţile ortodoxe şi greco-catolice a bisericilor greco-catolice în localităţile în care există o singură biserică, respectiv folosirea exclusivă a unei biserici de către comunităţile greco-catolice în localităţile în care există două sau mai multe lăcaşe de cult. Această iniţiativă a fost completată de senatorul Corneliu Turianu şi adoptată de Senat în data de 12 iunie 1997, fapt care a dus la o reacţie aprinsă din partea episcopatului Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, reacţie amplificată de parlamentarii PUNR. Legea Boilă-Turianu a fost tergiversată la Camera Deputaților timp de patru ani şi, în cele din urmă, respinsă pe 25 septembrie 2001, în noua legislatură dominată de PDSR. A înfiinţat, în 1999, ANCD-ul (Alianţa Naţională Creştin Democrată). În 2011, a înfiinţat Forumul Civic Creştin, destinat familiarizării liderilor politici cu exigenţele creştine în politică.

Ioan Boilă a înfiinţat o policlinică fără plată, unde oferă consultaţii gratuite

Medic în Cluj, născut în 1927 la Cluj, Ioan Boilă a fost arestat în 1956, în legătură cu memoriul trimis de sora sa în străinătate, prin care protesta împotriva persecuţiei la care erau supuşi greco-catolicii. Astăzi este pensionar. A înfiinţat în Cluj, pe str. Moţilor, Policlinica fără Plată în care, alături de alţi medici pensionari, oferă consultaţii gratuite.