DONEAZÃ!  Susţine-ne   in promovarea unui altfel de jurnalism
Asociaţia Sălajul pur şi simplu     27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank     |  Contact  |

Un mare actor sălăjean – Virgil Flonda, 13 ani de la dispariția unui artist total

S-a născut la Marin, în 1948, într-o clipă cu noroc. Virgil Flonda a fost actor, dar mulți ar afirma că a fost mai mult de atât. A fost un geniu. Născut pe plaiuri sălăjene, unde a urmat școala generală, în 1977 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București, acest moment reprezentând începutul carierei sale actoricești. Școala te poate învăța trucuri ale actoriei, dar nu te poate face actor. Un actor desăvârșit este acela care se naște, nu cel care se face. Așa a fost Virgil Flonda. Născut să fie un artist.

Mare parte din activitatea sa și-a desfășurat-o la Teatrul Național ”Radu Stanca„ din Sibiu. Publicul l-a putut admira în roluri diverse, atât în teatru, cât și în filme. Conștient de talentul său și îndrăgostit de această meserie, Virgil Flonda nu a fost un egoist, ci a ales să împărășească din tainele lui și celorlalți. Astfel, acesta a fost profesor la școala de teatru din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, un profesor sever, dar iubit de studenții lui. A fost aspru, tăios și ferm, dorindu-și mereu perfecțiunea în actorie. A avut spirit inovator și acest lucru l-a determinat să realizeze evenimente în spații non-convenționale, dorind să arate că arta teatrală depășește sala de spectacole, organizând piese de teatru în diverse cetăți sau holul Facultății de Litere. Genialitatea s-a actoricească a fost cunoscută și peste hotare, participând la turnee din țări precum Rusia, Franța, Italia, Germania, Portugalia.

S-a stins în urmă cu 13 ani, la 57 de ani. Chiar dacă, dintr-o presimțire parcă a plecării mult prea timpurii dintre oameni, Virgil Flonda a avut o activitatea fulminantă în lumea artistică, pentru cei din jur a fost prea puțin. Prea puțin timp de a gusta din talentul său, prea puțin timp de a aplauda, prea puțin timp de a se înclina în fața unui artist total. Pentru că așa a fost Virgil Flonda, un artist total care privea, mirosea, gusta, auzea teatru. Arta a fost parte din ființa sa, dar asta nu l-a oprit din perfecționarea continuă. Pe lângă talentul înnăscut, a depus mult efort pentru ascensiunea avută în acestă lume a rolurilor, a replicilor, a trăirilor. Să fii actor nu înseamnă a spune doar câteva replici răspicat sau cu pauza în vorbire la momentul potrivit. A fi actor înseamnă a trăi odată cu personajul tău, a-l face parte din tine. Și regretatul Virgil Flonda a fost un Actor. Unul genial, care și-a încheiat activitatea mult prea repede pentru câte mai avea de oferit.  

Printre cele mai importante roluri avute în teatru se numără : Hamlet – „Hamlet” de W. Shakespeare, clasa profesorului Dem Rădulescu, lector Adriana Piteșteanu, Studioul Casandra (examen de stat) – 1977; Andjev – „Alegeți-l singur” de Ivan Bucavkan, regia Florin Fătulescu și Dorante – „Jocul dragostei și al întâmplării” de Marivaux (1978); Ugarov – „Anecdote provinciale” de A. Vampilov, regia Mihai Lungeanu (1979); Insul 6 – „Pluta meduzei” de Marin Sorescu, regia Florin Fătulescu, Teatrul de Stat Petroșani și Roșca – „Petru Rareș” de Horia Lovinescu, regia Florin Fătulescu (1980); Eumet – „Oedip salvat” de R. Stanca, regia Iulian Vișa (1981); Figaro – „Ziua cea mai nebună” de Peter Turini, regia Radu Basarab (1986); Chang – „Chang-Eng” de Goran Tüngstron, regia Iulian Vișa și Actorul I – „Decameronul” după Alexander Hausvater, regia Iulian Vișa (1992); Vanea – „Unchiul Vanea” de A.P.Cehov, regia Ovidiu Lazăr (1994); Himlicht – Mein Kampf de Georg Tabori, regia Christian Notteger în cadrul Wiener Festwochen – Viena și produs de Pygmalion Theater (1998); Mîșkin – „Idiotul” după Dostoievski, regia Andriy Zholdak (2000); „Pilafuri și parfum de măgar” – după Cartea celor 1001 de nopți, regia Silviu Purcărete (2001); Iago – „Othello?!” adaptare după W. Shakespeare, regia Andriy Zholdak (2002); „Cumnata lui Pantagruel” – omagiu lui Rabelais, regia Silviu Purcărete (2003); Vladimir – „Așteptându-l pe Godot” de S. Beckett, regia Silviu Purcărete (2005). Ca actor de film s-a remarcat în filme regizate de Sergiu Nicolaescu și nu numai: Scoruș – „Întâlnirea”, regia Sergiu Nicolaescu (1982); Cocoșatul – „Horea”, regia Mircea Mureșan (1984); Colonelul Franz K – „Noi cei din linia întâi”, regia Sergiu Nicolaescu (1985); Jack – „Mircea”, regia Sergiu Nicolaescu (1988); Paracliserul – „Coroana de foc”, regia Sergiu Nicolaescu (1990); Victor – „A unsprezecea poruncă”, regia Mircea Danieluc (1991); Lucian Blaga – serialul de televiziune „Dumnezeu s-a născut la sat”, regia Grid Modorcea (1995).

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*