DONEAZÃ!  Susţine-ne   in promovarea unui altfel de jurnalism
Asociaţia Sălajul pur şi simplu     27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank     |  Contact  |

Toamne cu bunica și blide cu maci pictați

În casa bătrână, după ușă, era ceva ce aducea pe jumate a dulap, pe jumate a stelaje, unde stăteau rânduite frumos farfurii din lut. Preferata mea (și singura la care îi mai țin minte și acum detaliile) era una pictată cu trei flori mari, de mac roșu. Lângă farfuriile astea stătea un borcan cu ulei, din care ieșea semeț un pămătuf făcut stângace din câteva pene lungi, de gâscă, legate laolaltă cu un șnur negru. Un al doilea borcan, așezat tocmai la capăt de raft, aduna in burta lui largă un mănunchi de linguri și furculițe de tablă.

– Buni, îți mai amintești de farfuriile alea din casa bătrână, de pe Calea Zălaului?

– Îmi amintesc, cum nu! Da’ ce-ai cu ele?

– Le mai ai oare?

– Nuuu! Nici nu știu când și pe unde s-au spart. Când ne-am mutat din casa de pe Calea Zălaului aici, unde locuim acuma, am adus o parte din ele cu noi. Apoi, când am avut stare, ne-am luat de cele noi, din porțelan. Pe alea din lut le-am ținut apoi o vreme pe o stelaje, în cămară.

– Da, îmi amintesc că erau cu praf și-mi plăcea să desenez cu degetul florile, când mă trimiteai să aduc borcanul cu untură.

– De-aia uitai să mai vii, de trebuia să vin după tine!

– Dar de unde cumpărați atunci demult farfuriile, buni?

– Le luam de la meșteri olari. Veneau cu carele, pline de farfurii – noi le zicem blide, oale de lut și canceauă primăvara, vara, toamna, în sat. Și mereu oamenii acolo la cară și-și luau ce le trebuie.

– Mai ții minte cât costa un blid?

– Nu, nu mai știu. Da’ astea erau blide de lut. Erau și alea de porțelan, da’ pe alea le puniem pă perete, cu șterguri pe lângă ele.

– Erau toate așa frumoase! Nu ți-e dor de ele?

– Ba mi-i dor!

– Și le-ai folosi acum, dacă le-ai avea înapoi?

– Asta nu mai știu.

– Păi n-ai zis că ți-e dor de ele?

– Mi-i dor de farfuriile alea că în ele am mâncat cu măicuța și cu tatuca, înainte de a fi luat în război, și cu mămuca bătrână și moșucu’ și cu tați ai mei de atunci. De-aia mi-i dor.



niciun comentariu

Lasă un comentariu