Contact  |  în memoria lui Zoli SUSŢINE-NE în promovarea unui altfel de jurnalism. DONEAZÃ orice sumă de bani în contul
Asociaţiei Sălajul pur şi simplu, IBAN: RO93 RZBR 0000 0600 1454 6682, deschis la Raiffeisen Bank Zalău
 

Primăvara pe Tamisa

Încă e răcoare afară dimineața, deși nu se mai văd aburi la fiecare respirație. Sâmbătă, după ce zorii zilei au mijit binișor, e agitație pe Tamisa. De-o parte și de alta a rîului, pe fâșii de asfalt, e plin de oameni ce aleargă sau se dau cu rolele și bicicletele.  Iar pe apă, în ritm de fluierături scurte, se mișcă sprințare șiruri de caiac canoe. E imposibil să nu stau câteva minute bune să le privesc cum trec lungi și subțiri, bătând din lopeți ca niște libelule ce poartă în ele ființe umane.

Din când în când, îmi face cu ochiul câte-o cladire ce râde în soare cu ale ei ferestre largi. În general, nu sunt un fan al arhitecturii britanice, casele de caramidă roșie – care arată vechi și prăfuite de vreme – oricele din piatră albă, netedă și rece, fiind prea costelive pentru peisajul citadin din imaginația mea.

De-aia zic că doar din când în când, vreo casă-mi captează atenția când se înalță din fundații și caută curios primăvara. Și primavara de obicei răspunde. Ba așază în gradina casei un copac pe care îl dăruiește alb cu flori, ba sub ferestre plantează tufe mari și galbene de steluțe, ba o magnolie se pregătește să se deschidă într-o puzderie de rozaliu fericit. Si mai sunt multe alte semne că primavara e deja pe Tamisa: rândunele la streașina casei, straturi de brândușe liliachii de-o parte și de alta a porților, lujere subțiri de narcise, fiecare cu câte un moț de gălbenuș în vârf.

Cum eu și sportul nu am făcut niciodată casă bună – mea culpa, admit! – las lumea să-și vadă de jogging, role și biciclete și poposesc la prima cafenea ce-mi iese în cale. Din spatele ferestrei, cu mâinile în jurul unei cești aburinde, îmi las privirea să colinde până hăt departe. Încerc să cuprind tot, de la podul Hammersmith, verde, ce se arcuiește peste râu, până la delta cu stufăriș care acoperă mile întregi de pământ pe malul opus. Și așa, în dimineața asta de sâmbătă, îmi zic ca fuga asta a privirii flămânde, încercând să prind de haine primăvara, e un sport făcut taman pentru mine.

Print Friendly
Share

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*