Contact  |  în memoria lui Zoli SUSŢINE-NE în promovarea unui altfel de jurnalism. DONEAZÃ orice sumă de bani în contul
Asociaţiei Sălajul pur şi simplu, IBAN: RO93 RZBR 0000 0600 1454 6682, deschis la Raiffeisen Bank Zalău

O speranță, o dorință, un strigăt: Unirea!

La împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, se cuvine să privim în trecutul nostru istoric, să vedem cât de profundă și cât de puternică a fost lucrarea poporului român pentru a avea un stat național unitar.

Popor european, cu toate valorile Europei înscrise pe certificatul de naștere, poporul Român a fost ales pentru suferință, căci cum poți defini oare, starea de a trăi despărțit în istorie, dacă nu suferința!

Evoluția în state separate a fost dictata de factori politici și militari externi, în primul rând, dar în fața destinului, poporul român nu s-a resemnat, nu s-a revoltat, ci și-a păstrat credința și speranța și a lucrat neincetat prin anonimi și prin personalități pentru întregirea neamului.

Stemele celor trei Țări Românești vorbesc într-un limbaj simbolic (heraldic) de planul unirii gândit de însuși Dumnezeu.

Cele trei steme întregesc una singură și par să indice și căile pe care se va lucra. Vulturul Țării Românești exprimă viziune și îndrăzneală. Capul de bour al Moldovei exprimă dorința, puterea și locul de unde se va începe lucrarea, apoi strigătul românilor din Ardeal, care deși formau majoritatea, erau tolerați în așa măsură că nici pe stema Principatului Transilvaniei nu apăreau. Cele trei națiuni privilegiate erau reprezentate pe stemă mai întâi acvila, fiind simbolul nobilimii maghiare, soarele și luna simbolizând pe secui, iar sașii prin cele șapte turnuri. Românii NU!

La sfârșitul secolului al XVI-ea, principii Sigismund Bathory și Andrei Batory dorind să se autointituleze și principi ai Țării Românești și ai Moldovei, așează sub stema personală cele trei steme: ale Țării Românești, Moldovei și ale Transilvaniei.

În anul 1600 Mihai Viteazul exprimă pe sigiliul său o realitate istorică, dar și o reparație morală pentru românii transilvăneni. Astfel, pe acest sigiliu, care l-a costat viața pe marele domnitor, apar înșiruite de sus în jos: Acvila cruciată Valahă, capul de bour al Moldovei și la sfârșit o stemă misterioasă – 2 lei afrontați (față în față), stând pe șapte piscuri și ținând în labe o spadă.

Cei doi lei reprezentau stema Daciei antice și care în acel context reprezenta Transilvania. Tran-Silva, adică ”Țara de dincolo de păduri” era asimilată Daciei antice și deci stema Transilvaniei de pe sigiliul lui Mihai Viteazul era stema Daciei. Simbolurile Daciei Mari, adică cei doi lei, au fost folosite ca năzuințe spre refacerea unității naționale și de alti voievozi români sin secolel XVIII și XIX, numărându-se printre aceștia Constantin Brâncoveanul, Nicolae Mavrocordat și fiul său Constantin Mavrocordat, Ioan Sandu Sturdza, Alexandru Ghica, Gheorghe Bibescu, Barbu Știrbei. De asemenea de pe Stema adoptată în anul 1867 de către Principele Carol, nu lipseau simbolurile Țării Românești, ale Moldovei și ale Daciei. Scutul timbrat cu o coroană regală, este susținut în dreapta de o femeie dacă, înarmată cu o sabie încovoiată dacică, iar în stânga de un leu.

Noua stemă din 1867, reflecta în bună măsură aprecierile Principelui Carol și ale Principesei Elisabeta, soția lui, potrivit cărora, Românii sunt continuatori ai Daciei.

În anul 1872, stema dacică este completată cu cei doi lei afrontați. După reântregirea Țării în toamna anului 1918, în Legea din 23 iunie 1921 s-a adoptat noua stemă care și ea păstra simbolul dacic. Leii afrontați reprezentau independența, suveranitatea, puterea, bogăția și bunăstarea potrivit părerilor profesorului Augustin Deac.
Odată cu instalarea comunismului în România, 1948 aceste simboluri au dispărut în procesul de sovietizare, intrând astfel și istoria românilor cu toată simbolistica ei.

În anul 1992, după revoluția din decembrie ’89, s-a revenit la vechea stemă și se așteaptă ca din 31 decembrie 2018 să fie adus și ultimul element heraldic, și anume Coroana Regală. Însă nici până acum nu s-a rezolvat problema reprezentării heraldice a românilor din Transilvania. Ce curaj ne lipsește să fie așezați pe scutul heraldic cei doi lei dacici și în același timp un simbol a românilor din Transilvania?

Marea Unire s-a făcut acum un veac cu sacrificii imense, dar a rămas estompat strigătul românilor de peste munți: …Noi, unde suntem??

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*