Contact  |  în memoria lui Zoli SUSŢINE-NE în promovarea unui altfel de jurnalism. DONEAZÃ orice sumă de bani în contul
Asociaţiei Sălajul pur şi simplu, IBAN: RO93 RZBR 0000 0600 1454 6682, deschis la Raiffeisen Bank Zalău
 

Meseșul de lângă noi e mai curat. Pentru că există oameni cărora le pasă

”Ne-am zis, atunci când în plimbare fiind pe Meseș și am văzut câte gunoaie sînt, că ne întoarcem acasă, luăm niște saci, apoi strângem cât putem. Dar ne-am dat seama că am fi reușit prea puțin să facem, față de cât ar fi nevoie, ca să curățăm, cât de cât, Meseșul. Și, știi, ne-am bucurat atât de tare azi dimineață, când am văzut câtă lume s-a adunat. Nu ne-am așteptat, chiar nu ne-am așteptat. Chiar sînt atât de bucuroasă…”, mi-a spus Ecaterina Olaru, cea care a organizat, împreună cu Sebastian Olaru, evenimentul numit “Nu te-ascunde după mure/ ia gunoiul din pădure”.

Acțiunea de ecologizare a muntelui de lângă Zalău, absolut necesară, dat fiind nesimțirea multora dintre cei care trec cu mașina pe acolo și aruncă gunoaie la întâmplare, a strâns peste 100 de voluntari, dintre care foarte mulți tineri. Așa, ca un fel de statistică, au fost  vreo 60 de participanți de la Școala Simion Bărnuțiu (elevi de-a cincea, de-a opta, câțiva profesori și directorul școlii), elevii unei clase de-a noua de la Colegiul API, și mulți voluntari, printre care Doina Cociș, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, și subprefectul Végh Alexandru. S-au strâns peste 200 de saci cu gunoi (materialele necesare pentru colectarea gunoaielor, adică saci și mănuși, au fost asigurate de Corina Țurcaș), în doar câteva ore, saci a căror colectare a fost asigurată de ADI Sălaj Ecodes și operatorul de salubritate Brantner.

Dacă e să privim lucrurile altfel decât doar statistică, atunci trebuie să vorbești despre cei care s-au implicat în toată treaba asta, și anume

Oameni cărora le pasă

Acuma, sincer, nu cred că s-a așteptat careva să se strângă atât de mulți voluntari, mai ales că nu a fost o activitate organizată ”oficial”, deci una la care să dea bine să fii văzut, ci a fost organizată de Kati și Sebi Olaru.

”Contează foarte mult și cine lansează o acțiune de genul ăsta”, a spus Doina Cociș. Și are dreptate, atunci când o persoană e percepută ca fiind un om frumos, e mai ușor să spui ”prezent”.

”Și știi, Călin, ce mă bucură poate și mai tare? Că sînt atât de mulți copii. Și așa, văzând ce facem noi aici, poate o să învețe să păstreze natura curată. Așa mă bucur de tare!”, mi-a spus Kati Olaru, toată numai un zâmbet. Ce poți să mai zici? Un om frumos.

Și pentru că am participat și noi, cei de la Sălajul pur și simplu, am făcut echipă cu Doina Cociș și Végh Alexandru. Ne-am luat în primire locul distribuit, apoi, fiecare cu sacul lui, ne-am apucat de treabă. Nu vrei să știi ce gunoaie există aruncate la marginea drumului. Nici măcar nu-ți trece prin cap. De la tot felul de obiecte din plastic, la peturi, chiloți, tampoane, sticle, plăcuțe de înmatriculare și te miri ce. Plus rahați (excremente umane, mai pe șleau) pe tot locul unde omul, odată dându-și jos fundul din mașină, și-l poate așeza la margine de drum. Spirit civic? Educație ecologică? Ăstea-s doar cuvinte în dicționar. ”Știi, Călin, ce-ar trebui să se schimbe?”, m-a întrebat Végh Alexandru. ”Mentalitatea. Până nu se schimbă, slabe șanse să păstrăm natura curată”.

Printre gunoaiele de la marginea drumului,

strângând în saci ceea ce alții au aruncat cu nepăsare, am găsit și câini morți. Și cel mai trist e că unul dintre ei, un câine de talie mare, a fost pus într-un sac și lăsat acolo, în pădurea de la marginea drumului, ca un gunoi (deși în cazul ăsta, gunoi e omul care a făcut asta).

”Păi, Călin, ar trebui să îngropăm bietul câine, nu putem să-l lăsăm așa…”, mi-a spus Doina Cociș. Am privit-o. Chiar spunea pe bune asta. Din păcate, neavând lopată la noi, lucrul ăsta nu a fost posibil, dar dovada asta de umanitate… – nu, umanitate  e deja un clișeu perimat -, pornirea asta a ei venită din suflet m-a impresionat. Și mi-a trecut prin cap: ce chestie, unii, cei mai mulți, își îmbracă trupul cu funcția socială, alții, mult mai puțini, dar frumoși, își îmbracă sufletul cu trupul. Și i-am apreciat și mai mult atât pe Doina Cociș, cât și pe Végh Sandor (și atunci, între gunoaie, eram în primul rând un grup de prieteni), care, cot la cot cu noi, și-au băgat mâinile în gunoaie, le-au strâns în saci, și le-au scos la marginea drumului. Iar oamenii ăștia doi nu au venit acolo să fie pozați, ori să fie văzuți, au venit acolo pentru că au vrut să facă ceva pentru a păstra natura curată. Și știi ce? Cei cărora le pasă (de oameni, de animale, de natură) sînt cei care contează cu adevărat. De ce? Pentru că le pasă. Da, mulți strâmbă din nas când vorbești de bine la adresa cuiva, mai ales când e o persoană publică, iar în lumea care adoră să arunce cu gunoi în oricine, pentru orice, să-i reproșeze orice, să-l arate cu degetul doar așa, pentru că e ”la vedere”, nimeni nu pare a vrea să promoveze frumosul, sub orice formă ar fi. E mult mai ușor să lași ”răul” să se promoveze singur.

”Știi ce, ceea ce contează cel mai mult nu e funcția pe care o ocupi, ci felul în care ești construit. Și ceea ce faci. Asta-i tot ce contează”, mi-au spus amândoi, atunci când, gunoaiele fiind strânse, ne-am oprit două minute la povești, iar Végh Sandor îmi turna țuică peste rana de la deget, ca să nu se infecteze.

Am plecat către casă, dar mai jos, acolo unde erau ”de serviciu” Liliana Culda, Ovidiu Horațiu Mezei și Nicu Olah (plus Mihai), mai era o grămadă de gunoi de strâns, așa că am rămas să ajutăm.

Știi ce e oarecum hilar? În timp ce noi strângeam gunoaiele, niște tineri, vreo patru, stăteau pe bănci, chiar lângă sacii cu gunoi, fumând și mâncând. Acuma, nu ai cum să le vorbești despre spirit civic, că nu ai cui, dar să mănânci lângă gunoaiele care puțeau de îți întorceau nasul pe dos?

Vreo 40 și ceva de saci de gunoi au fost scoși la marginea drumului. Plus ceilalți vreo 25 din primul loc curățat. Iar asta în doar două ore. Și dacă e să te gândești la cei peste 200 de saci de gunoi, cât s-au strâns în total, mai că îți vine să le spui ceva ”de bine” celor cu obrazul gros care aruncă gunoaie oriunde apucă.

Oricum, cel puțin pentru o perioadă (că, vorba aia, nu pot strânge cei cu spirit civic cât pot arunca nesimțiții) Meseșul, muntele de lângă noi, e mai curat. Pentru că sâmbătă, într-o zi superbă de toamnă, niște oameni cărora le pasă s-au strâns laolaltă și au curățat natura.

  • actiune_ecologizare_meses_zalau__31_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__22_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__12_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__34_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__4_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__1_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__2_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__3_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__5_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__6_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__7_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__8_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__9_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__13_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__15_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__16_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__17_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__18_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__19_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__20_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__21_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__23_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__24_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__25_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__26_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__27_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__28_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__29_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__30_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__32_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__33_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__35_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__36_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__37_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__38_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__40_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__41_
  • actiune_ecologizare_meses_zalau__42_

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*