DONEAZÃ!  Susţine-ne   in promovarea unui altfel de jurnalism
Asociaţia Sălajul pur şi simplu     27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank     |  Contact  |

Dorul de cici, gârtieni și laștele bunicii unește la Valcău oamenii faini

Bunici, fiice și nepoate, îmbrăcate de sărbătoare, s-au întâlnit la sfârșitul săptămânii trecute și au preparat pe mesele “Centrului de informare turistică” din Valcau de Jos celebra “pătură” și “derivatele” ei. La Valcău dorul și respectul de tradiții i-a unit pe toți: dăscălițe, Palcea Adina, Blaga Claudia, Euge Daniela, Sîrca Felicia, Ember Monica, părinți, Sabău Felicia, preoții din Valcău de Jos și Lazuri, primarul Ioan Roșan.

Prezent la evenimentul intitulat „Dor de tradiții”, primarul comunei Valcău de Jos, comună fruntașă în județ în derularea de proiecte pe fonduri europene, a încurajat inițiativa și le-a urat succes participanților:

„Vă doresc succes! Sper să faceți un obicei din întâlnirea dumneavoastră. Să aduceți cât mai multe obiceiuri, rețete vechi în atenția noastră, iar copiii să le păstreze și să le transmită mai departe. Sunt multe mâncăruri pe care le-am văzut pe masa bunicilor, dar le-am uitat.”

Primarul Ioan Roșan a salutat prezența jurnaliștilor Sălajul Pur și Simplu interesați să promoveze atât frumusețile Sălajului, cât și oamenii harnici, cu drag de tradițiile ardelenești.

„Vreau să urez bun venit, la această activitate Sălajului Pur și Simplu, pentru că dânșii în Valcău au mai fost. Au fost la Cetate, cineva mai urcă la Cetate, mai colindă prin Călin, adică pun în valoare locuri uitate și binecuvântate de Dumnezeu, din județul  Sălaj, și din comuna Valcău. Astăzi sunt aici să aprecieze munca dumneavoastră, faptul că vă întâlniți, faptul că transmiteți din generație în generație unele obiceiuri, unele rețete, unele îndeletniciri poate de mult uitate. Mă bucur de copii că sunt interesați și nu-s aduși aici din complezență. Voi, cei în vârstă, le-ați trezit curiozitatea, și asta e un lucru bun”.

Gospodinele s-au adunat laolaltă, au povestit, au cântat, au râs și le-au arătat și celor mici cum se fac cicii, laștele, gârtienii, găluștele și cât de bună poate fi zămuca de copite proaspăt culese din pădure și bab-gulyasul  fiert la foc domol de părintele din sat.

De la socăcițele mai în vârstă, am aflat care erau pregătirile înainte de oricare nuntă din sat. „Ne întrebau muierile mai bătrâne, ie și vă vedem, știți face pătură (n. red. foaie de tăieței) sau numai prăjituri? No, hai, și vă arătăm că știm face și pătură! O săptămână tăt facem pă iele. Aducea fiecare ouă, fărină și găină”, spuse Florița Sânzii din Lazuri, sat care face parte din comuna Valcău, în timp ce învârte foaia de taieței cu sucitorul.

 „Una asoga, una le înmuie și una le răsuce. Asoga înseamnă a frământa. Nu oricine știe asoga, era una, specialistă. Să nu fie nici tare moale, nici tare vârtoasă. Se întindea cu sucitoru, apoi, două-trei mai experte le tăie pă lopitău cu cuțâtu: ovăz, lungă”, explică pentru neștiutori Milica Rusoii din Valcău.

Frământatul aluatului „de pătură” nu e lucru ușor, necesită îndemânare și răbdare din partea bucătăresei. Există și o vorbă între femeile de pe Valea Barcăului „Frămânți până asudă (n. red transpiră) grinda”.

Reușita conceperii foii de tăiței e influențată inclusiv de starea vremii. „Când îi vreme uscată și caldă, atunci pătura să faci bini. Amu, că-i ploie, să înmoie”, mai spune Florița Sânzii

O specialitate de paste, inedită mai ales după tehnica de concepere, a fost preparată de harnicele fete și bunici de la Valcău. Așa numiții „gârteni” se realizează tot din foaia de tăiței, fără ca aceasta să mai fie lasată la uscat. Gârtenii se folosesc în supa de pui.

„Prima dată facem pătura, o întindem, după aceea, o tăiem pătrățele, după aceea, le luăm și le punem pă fus și le sucim pă spată”, spune Florița lu Gârbuț din Valcău.

Mâinile harnice ale femeilor și fetelor au mai „zămislit” cici cu nucă, un fel de macaroane lungi, și laște umplute cu dulceață de prune, preparate tot manual. În timpul lucrului, Oana Sabău și Mădălina Markus au cântat și au sporit voia bună.

Dialogul surprins între o tânără vălcăuancă și femeile în vârstă, în timpul activităților, dovedește încă o dată înțelepciunea bătrânilor noștri:

„Știți de ce-s eu curioasă?

De ce?

Pe vremuri, femeile n-aveau mașină de spălat, n-aveau aragaz, n-aveau cuptor electric, și faceau mâncarea pe foc. Cum reușeau să facă atâta lucru migălos (referire la pastele făcute în casă)?

Dar zî cum aveau vreme și țasă și să lucreze cânepa?

Noi acum avem de toate. Și mașină de spălat vase. Și nu avem timp de nimic.

Voi acum aveți facebook și stați pe el. Stați acolo pe facebook. De asta nu aveți timp.”

  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__36_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__35_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__5_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__3_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__8_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__45_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__34_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__29_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__39_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__1_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__2_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__3_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__6_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__7_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__10_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__11_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__12_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__13_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__14_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__15_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__16_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__17_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__18_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__19_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__20_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__21_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__22_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__23_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__24_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__25_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__26_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__27_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__28_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__29_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__30_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__31_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__32_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__33_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__37_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__38_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__40_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__41_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__42_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__43_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__44_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__46_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__47_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__48_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__49_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__50_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__51_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__52_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__53_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__54_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__55_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__56_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__57_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__58_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__59_
  • dor_de_traditii_valcau_de_jos__60_


niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*