Pentru că despre datele recensămîntului din octombrie 2011 se discută deja pe mai toate posturile și în paginile multor ziare, iar tonul este unul preponderent de pamflet, pentru că, unele date rezultate chiar lasă dubii mari în ceea ce privește realitatea, vom da doar cîteva repere specifice Sălajului, așa cum au fost ele trimise de către Biroul de Statistică Județean Sălaj.

Cert este că, de la ultimul recensămînt, deci cu peste 10 în urmă, numărul sălăjenilor a scăzut cu 23,6 de mii de persoane, județul numărînd acum (reamintim, cifrele specifică datele culese în octombrie 2001) 224.384 de oameni. Din total, 51,3 la sută sînt femei.

Mai bine de o treime dintre sălăjeni  – 39,3 la sută, locuiesc în orașe (Zalău – 56,.2 mii, Șimleu – 14,4 mii, Jibou – 10,4 mii și Cehu – 7,6 mii). Comunele cu cei mai mulți locuitori sînt Crasna – 6.485 persoane și Sărmășag – 6095, în timp ce în Treznea și Zalha se regăsesc mai puțini de o mie de oameni.

Peste jumătate dintre sălăjeni – 53,8 la sută sînt cuprinși în media de vîrstră 25-64, deci e de bine, în timp ce populația peste 65 de ani reprezintă 17,3 la sută din total.

Acum, pentru că la chestionarele reprezentînd etnia, limba maternă s-a făcut la libera declarație și, chiar și așa, nu au răspuns toți sălăjenii, se pot spune următoarele: 69 la sută din populație s-au declarat romîni, 23,3 la sută maghiari și 7 la sută romi. Cam pe acolo se învîrt și cifrele reprezentînd religia: 64,4 la sută ortodocși, 19,6 la sută reformați, 4,8 la sută penticostali și fără religie sau atei – 0,2 la sută.

Contrar tuturor așteptărilor, doar 10,8 la sută dintre sălăjeni sînt titrați, adică au studii superioare, iar alții 3.669 sînt analfabeți.

Teoretic, doar 8,3 mii de sălăjeni sînt plecați la muncă „dincolo”, dar asta e o cifră aberantă, avînd în vedere că sînt familii multe plecate cu totul, pentru care nu a mai putut da nimeni nici o referire.