Contact  |  în memoria lui Zoli SUSŢINE-NE în promovarea unui altfel de jurnalism. DONEAZÃ orice sumă de bani în contul
Asociaţiei Sălajul pur şi simplu, IBAN: RO93 RZBR 0000 0600 1454 6682, deschis la Raiffeisen Bank Zalău
 

Despre politică: gaura ta e mai mare decât a mea. Gaura, săraca, nu știe de ce

De ceva vreme (deși preocuparea asta, se pare, a apărut odată cu Adam și Eva) gaura a pus stăpânire pe politica mioritică, pe aplaudacii de serviciu… pe toți cei care dintr-un motiv sau altul (mai mult altul, că dacă-i altul, clar, nu e el, dătătorul cu părerea, de vină) au aflat despre gaură.

Acuma, deși seamănă cu un joc de ping-pong, unde în loc de minge se folosește gaura, totuși, pare că-i o chestie serioasă, gaura asta devenind tot mai mare (deși așteptările, în general, sînt fix invers), așa că internetul, televiziunile și ce a mai rămas din presa scrisă sînt cu atenția la gaură. Și, pentru că așa-i în ping-pong-ul politic, bă, întotdeauna celălalt e de vină. Așa se face că puternanții zic că, nii, popor, ăilalți au gaură, și e o gaură mare. Lu’ popor nu-i place că-i mare. Normal. Ceilalți, zic că nu-i adevărat, gaura nu e a lor, și nici măcar nu-i așa de mare cât zic puternanții, că e chiar mai mare. Nici în cazul ăsta, lu’ popor nu-i place că-i mare.  Adicătelea, de ce le-ar plăcea una ca asta, recte o gaură așa de mare că nu-i mai dai de capăt?

Și, în timp ce puternanții joacă ping-pong cu gaura cu foștii puternanți, înregimentații politici (chiar și fără voie, că acum se răspunde la stimulii socializării internautice mai ceva ca la gaură) postează și ei cum că le e rău de la atâta pesede. Ăilalți, zic că și lor le e rău de la atâta peneleuserepemepedeneaserei. Ce mai, lu’ tot poporu îi e rău. De la gaură. Și deși toată lumea se uită doar la Discovery, bă, toți știu de gaură, și tuturor le e rău.

Singurele care nu înțeleg ce se întâmplă sînt purtătoarele de gaură de pe centură, care, riscând să-și strice bretonul, ridică din ce în ce mai mult din sprâncene: ”Adicătelea ce are rău gaura, de se bat toți cu curul de pământ când aud de ea, și zic că ei nu și nu, că ăilalți? Că, uite, și în fața noastră se bat cu curul de pământ mușteriii, și, culmea, nu zic nimic de ăilalți, zic doar că vor și ei. Și atunci, ce atâta tărăboi, ce are gaura asta atât de special? Adică, cine-o fi și asta Buget? E cumva concurența, că odată o păruim de-i sare gaura de la loc.”

Între timp, se pare, gaura stă liniștită și așteaptă să vadă a cui e. Și, desigur, cât e de mare, nu de alta, da’ ca să știe să spună un preț, atunci când e întrebată mioritic: Da’ halatu’, cât e halatu’?

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*