Contact  |  în memoria lui Zoli SUSŢINE-NE în promovarea unui altfel de jurnalism. DONEAZÃ orice sumă de bani în contul
Asociaţiei Sălajul pur şi simplu, IBAN: RO93 RZBR 0000 0600 1454 6682, deschis la Raiffeisen Bank Zalău
 

Despre muzeu și om. Incursiune în munca de cercetare a specialiștilor Muzeului din Zalău

Ce înseamnă muzeu? Dacă e să dai o definiție, atunci muzeu înseamnă acea instituție care colecționează și păstrează obiecte de artă, relicve, documente istorice, științifice, exponate ale culturii materiale și spirituale, cu scopul de a le prezenta publicului. Dacă e să faci o comparație, atunci muzeul poate fi văzut ca o carte care se scrie odată cu trecerea timpului, o carte care cuprinde în paginile sale tot ceea ce înseamnă istorie, artă, cultură șamd. Însă, ca orice carte, cu atât una atât de valoroasă ca și cartea-muzeu, pentru a-și atinge scopul, pentru a-și concretiza capitolele sale în așa fel încât să aibă cursivitate, să aibă un înțeles, trebuie să poată fi citită de cei cărora le este adresată, adică cititorii. În cazul muzeului, a celor care au curiozitatea de a intra în muzeu și a descoperi, astfel, acele crâmpeie de istorie (cu toate ramurile sale) care au fost descoperite, restaurate, iar, mai apoi, înfățișate publicului sub formă de expoziții. Și pentru ca toate acestea să poată exista, e nevoie de acel ingredient care transformă munca de cercetare, de documentare ori de restaurare în obiectul finit – muzeul. Iar acel ingredient este omul.

”Aici nu e vorba de a ne lăuda noi pe noi. Dar oamenii ar trebui să știe că ceea ce se vede în muzeu înseamnă zile, luni, ani de documentare, de cercetare, și că toate ăstea nu apar de la sine, cineva trebuie să le aducă în fața oamenilor. Despre asta e vorba…”, mi-a spus arheologul Horea Pop, înainte de a intra în clădirea unde urma să fie vernisată expoziția.

Expoziție despre oamenii din muzeu și munca lor de cercetare

Expoziția „MuzeOm” organizată de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și vernisată miercuri, 11 noiembrie, la Galeriile de Artă Ioan Sima, e despre oameni, despre specialiștii din Muzeu și munca lor de cercetare.

”Ne-am gândit la o expoziție care să vorbească despre ce facem noi la muzeu. Am încercat să aducem în fața dumneavoastră măcar temele principale pe care le-am avut în vedere în activitatea noastră. Iar unele teme au însemnat 10 ani, 20 de ani de muncă, iar altele au fost restrânse la un timp mai scurt, iar ceea ce am reușit să strângem în axceastă expoziție arată că s-a întâmplat mult, și s-a întâmplat bine, sub acest aspect al cercetării științifice. Nimic din ceea ce prezintă Muzeul din Zalău nu s-ar putea întâmpla, nu ar putea ajunge în fața dumneavoastră fără această  muncă de cercetare”, a spus în deschiderea evenimentului Corina Bejinariu, managerul Muzeului din Zalău.

Acuma, ca unul care a fost pe teren cu Horea Pop ori cu Ioan Bejinariu, și care a urmărit îndeaproape ceea ce se întâmplă acolo, la muzeu, știu că ceea ce a spus Corina Bejinariu nu sînt doar vorbe care să dea bine la vernisaje, ci e un rezumat, la fel ca expoziția ”MuzeOm”, a muncii oamenilor de acolo, de la muzeu. Și pentru cei care vor să afle cam despre ce e vorba în munca asta de cercetare, e de ajuns, pentru a-și face o idee, să privească obiectele expuse, materialele, echipamentele ori chiar și cizmele murdare cu noroi expuse într-un colț al sălii. Și, da, a fi arheolog nu înseamnă a fi Indiana Jones, eroul din filme (așa cum bine a fost subliniat prin unul dintre pliantele din expoziție), înseamnă mult mai mult, chiar dacă pare mai puțin, uneori un simplu fragment ceramic poate să însemne cât o comoară.

”Pentru a ajunge la ceea ce se poate vedea în expoziție, pentru a ajunge la un articol de două pagini chiar, este nevoie de săptămâni sau poate ani de cercetare arheologică. În spatele exponatelor stă munca restauratorilor care ne ajută să reîntregim fragmentele pe care le-am descoperit”, a subliniat Horea Pop.

Când te gândești la ceea ce ar putea însemna restaurare, poate părea că e ca un fel de puzzle, pui fragmentele cap la cap, și gata. Însă, atunci când vine vorba de a restaura, prima și cea mai importantă grijă a restauratorilor e aceea de a nu face rău. Iar asta înseamnă multe ore de muncă, înseamnă foarte multă atenție la detalii, înseamnă fizică, chimie, metalurgie.

Sălile de expoziție găzduiesc, fiecare în parte, câte o ramură a muncii celor de la muzeu: arheologie, munca de laborator, istorie contemporană sălăjeană, etnografie, fiecare cu exponate specifice, pentru ca publicul să-și poată face o idee despre ceea ce înseamnă munca la muzeu.

Știți care e elementul principal, liantul dintre munca fiecăruia și ceea ce rezultă în urma muncii ăsteia? Pasiunea. Pasiunea pentru ceea ce faci. Un cuvânt pe care îl auzi destul de rar, atunci când se vorbește despre o meserie sau alta, despre o preocupare sau alta. La muzeu, pasiunea e prezentă. O poți descoperi în cuvintele Corinei Bejinariu, în aplombul cu care Horea Pop îți povestește despre toate cele legate de arheologie, în exuberanța din privire a Sandei Băcueț, de parcă atunci descoperă lumea, ori stând de vorbă cu etnograful Camelia Burghele, care crede atât de tare în ceea ce face, încât, uneori, nu e nevoie de cuvinte, îți spune din privire.

Și când există pasiune, toate celelalte, aici incluzându-se și rezultatele, vin de la sine.

  • muzeom__14_
  • muzeom__7_
  • muzeom__4_
  • muzeom__8_
  • muzeom__11_
  • muzeom__1_
  • muzeom__2_
  • muzeom__3_
  • muzeom__5_
  • muzeom__6_
  • muzeom__9_
  • muzeom__10_
  • muzeom__12_
  • muzeom__13_

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*