|  Contact  |     Susţine-ne! - DONEAZÃ!    

De Bobotează: „Câte paie pe casă, atâţia galbeni pe masă.“, „Câte paie pă coteț, atâte fete-n undeț”

Boboteaza este una dintre cele importante sărbători creștine. Celebrată în 6 ianuarie, aceasta marchează încheierea sărbătorilor de iarnă dedicate Crăciunului, fiind o sărbătoare a purificării naturii, a apelor de forțele răului. Boboteaza reprezintă, de fapt, sărbătoarea dedicată botezului Domnului în apa Iordanului. În această zi, de Bobotează, există tradiția conform căruia preoții sfințesc toate apele din care oamenii vor lua, mai apoi, pentru a stropi gospodăriile, casele și animalele, păstrând restul apei în sticle, pentru leac.

În ajun de Bobotează, în câteva din satele sălăjene se mai păstrează tradiţia ca fetele de măritat, care vor să-şi vadă în vis ursitul, să ţină post negru, fără mâncare şi apă, până seara când mănâncă o felie de pâine prăjită cu sare. Înainte de culcare ele își pun sub pernă un fir de busuioc şi o oglindă, iar cel pe care îl vor visa în timpul nopţii, aducându-le un pahar cu apă se spune că le va fi ursit.

Tot în ajun de Bobotează copiii şi tinerii umblă cu Ţuraleisa din casă în casă pentru a vesti Boboteaza şi a face urări de rod bun şi belşug: „Câte paie pe casă, atâţia galbeni pe masă.“, „Câte paie pă coteț, atâte fete-n undeț”, „Câte pietre la fântână, atâte oale cu smântână”, “Câte paie pă casă, atâte fete la masă”.  după fiecare urare strigându-se Ţuraleisa. Unii din cei care umblă cu Ţuraleisa se maschează pentru a nu fi recunoscuţi şi le fac sătenilor, care i-au supărat în timpul anului, tot felul de şotii. Astfel, unii sălăjeni se trezesc în ziua de Bobotează cu porţile scoase din ţâţâni şi mutate câţiva metri mai încolo sau cu clanţele de la uşi legate, cu lemne mai puţine în curte ori cu carul deasupra şurii.

În ajunul Bobotezei există și multe obiceiuri referitoare la vreme. Dacă în dimineaţa de 5 ianuarie e brumă pe pomi vor fi poame multe şi bune. Dacă picură din streaşină va fi o vară ploioasă. O altă tradiţie spune că în direcţia în care va stropi preotul cu busuiocul înmuiat în agheasmă, de acolo vor veni ploile de peste an.

În ziua de Bobotează bătrânii spun că dacă vremea e frumoasă, atunci anul va fi bogat în pâine și pește.

Dacă la Bobotează vremea a fost rece, atunci după ieșirea cu „Iordanul” se va înumia, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri.

Toate obiceiurile și tradițiile legate de Bobotează au ca și scop, pe de o parte, alungarea spiritelor rele care circulă libere de la Crăciun, iar pe de altă parte, urmăresc atragerea belșugului în anul ce va urma.

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*