Până să ajungem la Dacidava, tragem o cortină imaginară și ne transpunem cu gândul în trecut, într-un timp în care Șimleul se numea acasă. Un Șimleu cochet și liniștit, un oraș-perlă a împrejurimilor, adevărata reședință neoficială a județului, înconjurată de dealuri ce parcă păzesc așezarea și străjuiesc comorile din ea. Odată ajuns în Șimleu, „parcă și aerul e mai proaspăt”, așa cum obișnuia să spună Iuliu Maniu când ajungea la Bădăcin, e acel miros de acasă, blând, cald, o mireasmă ce devine drog. Printre amintiri și nostalgii, doi eterni șimleuani în suflet urcă (pentru a câta oară?) poteca către locul numit Dacidava. Drumul e ghidat de arheologul Horea Pop care, de fiecare dată, pune la loc de cinste, pe harta cunoașterii, povești veridice care reîntregesc tabloul peisajului șimleuan. De astă dată, ne poartă ochii minții în vremea uneia dintre cele patru cetăți care au existat din vechi timpuri pe Măgura șimleuană, și anume, Dacidava. Cu toate că specialiștii ocolesc termenul de „Dacidava”, în mentalul colectiv de la poalele Măgurii acel loc este cunoscut în continuare ca Dacidava și există o explicație pentru acest lucru.

Povestea Cetății în care a locuit inclusiv familia Bathory și mitul tunelului inexistent

Pe Dealul Cetății, în locul cunoscut ca „Dacidava” a existat o cetate-reședință a unui nobil dac, cetate care a fost cucerită și distrusă de romani la debutul secolului II, iar în secolul XI a fost construită o altă fortificație, cea medievală. Până în secolul XIII cetatea era din lemn, iar mai apoi, în intervalul XIII-XV, cetatea a fost refăcută în piatră. Cu toate că „Dacidava” era locuită de un aristocrat dac, reședința principală unde locuia șeful cel mare se afla la cota maximă a Măgurii, în locul cunoscut sub numele de Observator.

Pentru o scurtă perioadă de timp, familia aristocrată Bathory locuiește pe dealul Cetate (Várhegy), însă la doar câțiva ani distanță coboară în cetatea proaspăt construită din centrul orașului, o reședință fortificată, impunătoare, cu bastioane rotunde și pătrate care se mai păstrează și azi, dispuse în colțurile incintei ce împrejmuia reședința.

Și dacă vorbim de cetatea Bathory, din centrul orașului, nu putem să nu ne amintim de unul dintre miturile foarte răspândite conform căruia ar exista un tunel subteran de legătură între cetate și Dacidava. Cu toate că acest mit asigură notorietatea poveștii, arheologii au infirmat categoric acest mit, în urma săpăturilor realizate de-a lungul timpului. După cum spunea arheologul Horea Pop, întotdeauna există povești cu și despre tuneluri subterane atunci când întâlnim cetăți sau biserici: „Săpăturile realizate au infirmat această teorie. Toate segmentele de așa-zise tuneluri au fost, de fapt, beciuri vechi sau canalizări, nefiind argumente pentru existența acelui tunel din povești”. Un alt argument care întărește varianta inexistenței vreunui tunel este decalajul cronologic dintre cele două cetăți. Cetatea din centrul orașului este construită și locuită după ce fortificația de pe deal, „Dacidava medievală”, este abandonată pentru că nu mai corespundea necesităților familiei nobiliare și poate chiar distrusă intenționat de aceștia pentru a nu putea fi folosită de adversari.

De unde numele de „Dacidava”

Numele „Dacidava” vine de la locul indicat pe o hartă din secolul II d. Hr. de geograful antic Ptolomeu. Informația a fost valorificată de către arheologul bihorean Sever Dumitrașcu care a realizat împreună cu profesorul șimleuan Ioan Căbuz, un sondaj, o săpătură în cetate, căutând să identifice materialul arheologic existent. Arheologul de la Oradea, specialist în epoca dacică, a interpretat datele pe care care geograful antic Ptolemeu le-a cules acum 2.000 de ani și presupune că Dacidava de pe harta lui Ptolemeu este această cetate din Șimleu.

Pe suprafața orașului au fost descoperite nu mai puțin de 11 tezaure dacice, așezări, fortificații, reședințe aristocratice, care împreună pot constitui argumente că Dacidava de pe harta lui Ptolemeu este la Șimleu Silvaniei. În trecut, Șimleul era un centru de putere, un nucleu al așezărilor dacice și este posibil ca  acesta să fie acel centru din hărțile lui Ptolemeu, dar atunci termenul „Dacidava” trebuie înțeles în întregul său: reședința aristocratică de pe Dealul Cetății plus așezarea, târgul („Dava”) de jos, de la bază, aferent străzilor Argeșului, Andrei Mureșanu și Cetății.

Cum am urcat așa și coborâm, trăind bucuria reîntâlnirii meleagurilor natale, a semeței Măguri care promite continuarea poveștii despre Dacidava, cu o descriere a cetății.