DONEAZÃ!  Susţine-ne  
Asociaţia Sălajul pur şi simplu  27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank
|  Contact  |

Cu bicicleta în Apuseni. Masivul Vlădeasa: Cascada Vălul Miresei – Pietrele Albe

Muntele e o lume minunată, o lume unde natura te înconjoară cu frumusețe, și orice drumeție, că e pe jos ori cu bicicleta, se transformă într-o poveste plină de farmec, chiar magică, dacă îți lași simțurile libere.

De ce să mergi cu bicicleta pe munte? În niciun caz ca să stai pironit cu ochii pe afișajul ciclocomputerului, ca să te asiguri că ai o viteză care să dea bine pentru stima ta de sine, nici ca să tragi de tine pentru același lucru – stima de sine. Sau, mai pe șleau: ”Fii atent ce tare sunt!”. Pe munte (ca în orice drumeție ori traseu de bicicletă în natură) mergi de dragul frumosului pe care îl găsești acolo. Iar asta e tot ce contează. Dacă mergi doar pentru a-ți satisface amorul propriu, cel care îți gâdilă orgoliul, mergi degeaba pe munte. Pentru că muntele înseamnă înseamnă frumusețe cu care să-ți umpli ființa, muntele e prietenul celui care ajunge acolo de dragul muntelui în sine. Să îl transformi într-o pistă de concurs e lipsă de respect. Iar, sus, în acea lume minunată, nu ai ce căuta dacă nu respecți muntele.

Un traseu clasic din zona Masivului Vlădeasa (cel puțin pentru mine), e cel care te duce prin Scrind Frăsinet, Răchițele, Cascada Vălul Miresei, apoi, în funcție de preferințe, pe Vârful Vlădeasa sau la Pietrele Albe. Am ales Pietrele Albe pentru frumusețea peisajului, o frumusețe care îți pune stăpânire pe întreaga ființă încă de când dai cu ochii de minunățiile de stâncă care ”guvernează” prin măreția și farmecul lor partea asta de munte. Un loc unde timpul nu contează, ci doar ”fericirea” pe care muntele ți-o oferă ca unui prieten.

De ce ai nevoie ca să mergi pe munte cu bicicleta? Răspunsul e foarte simplu: de voință, să vrei să fii acolo. Nu ai nevoie de cine știe ce bicicletă sofisticată, e de ajuns una simplă, poate cu cât mai simplă, cu atât mai bine. Iar asta o spun ca cicloturist care a făcut peste 40.000 de kilometri, cu bagajele în spate și în coburi, cu o bicicletă care m-a costat, acum 15 ani, când am cumpărat-o, vreo 200 de Euro. O bicicletă simplă, nu de marcă (asta-i doar marketing, și atât), grea (are vreo 25 de kilograme), dar care nu m-a lăsat niciodată baltă în cele 11 tururi ale României, nici în turneul din Grecia ori în cel care m-a dus din Sălaj până în Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Croația, în Alpii Dinarici.

De ce ai nevoie ca să mergi cu bicicleta pe munte? De voință. Să vrei să fii acolo. Iar muntele îți dă totul.




 
  

niciun comentariu

Lasă un comentariu