Cici în păsulă și păsulă zolită

”Io încă n-am văzut muiere uări uom la care să nu-i placă păsula zolită! Că-i die post, că-i die dulce, tăț o mâncă și mai vreu încă! În tătă casa să face păsulă zolită! Ț-oi spunie amu cum o făciea mămuca, că iea făciea, când puniea păsula la hiert, așe făciea să-i iasă și păsula zolită, da și o zamă die post, cici în păsulă. Nu-i mare lucru, da io ptiar vreu să-ț spui cum să făciea la noi în casă. Pui păsula la muiet die cu sara. A duaua zâ pui păsula spălată la hiert în apă rece. Mai pui la hiert o ciapă, tri cățăi die ai corățaț, doi morcoz, on petrinjel și on dărab die țeler, da și tri pere corățatie și tăietie coștie. Pere die pământ să nu tie gâniești iară la altu fel die pere! Să hie pere albe, die ale fărinoasă. După ce o hiert binie tăitie laolaltă, strecori păsula și aleji dietilindi zărzăvaturile. Țâii și zama, n-o țâpti!

Cân nie nimeriem pângă dumniaii, măicuța nie puniea înt-on blid mai afundos doi pumni die pui die păsulă hierț, tăiea mânânțăl păstă ii o ciapă, tri jejitie die sare și thiperi și le amesteca cu tri hire die oloi die ruje. Ș-aceie ierea o mâncare, nu? Și tare bună! Noa, amu începe zolitu’! Nu poci să zâc că-i tare greu, da trebe să nu tie grăbdiești, ai on ptic die lucru! Zdrobdiești binie, binie păsula. Diodată cu păsula zdrobdiești și ciapa, după ce i-ai scos cotoru. Mai zdrobdiești și perile, aiu, ba poț zdrobdi și on morcod, die-ai pus la hiert mai mulț. Le tosoniești tăitie binie și începti să le treci pânt-o strecurătoare. În casă la noi îi zâcieam la strecurătoare lășcar. Da știi di ce? Făcieam dies laștie strecuratie. Cu brânză mai ales, da și cu curethi, o’ ptiar cu silvoiță. Noa, strecuram laștile pân lășcar! Noi avieam duauă strecurători die lut, jumulțâtie, bugăt die mari iereau, că le folosam și la silvoiță după prima hiertură, să scoatiem sâmburii. Avieam duauă strecurători, cum-îț spui, una mai rară și ceielaltă mai diasă. Le folosam la păsulă pă rând, mai naintie pă aceie rară, asta aviea hudiele mai mari. Strecuram odată ș-api trecieam păsula în ceie mai diasă. Trebe să tie folosăști și die o țârucă die zamă când strecori, nu multă, să nu faci păsula pe subțâre, n-o faci liurcă!

Amu voi aveț tăt felu die strecurători, ptiar ti-am văzut când ai făcut zama die porodici pântu iarnă, mândră strecurătoare ai, die plev. Cu aceie numai’ tir joci, nu tie canunești, o dată zolești păsula! După ce-i strecurată păsula, o coț die sare, zdrobdiești păstă ie doi tri cățăi die ai, uări îi dai pă razalău mnic, cum vrei. Ai pus aiu și tie pui să zolești binie-binie păsula, da tăt torni oloi die ruje, nu tare mult, da-i vidie cum să aldieștie și cum să umflă păsula! Noi o zoliam c-on mestecău die lemn die brad pă care mni l-o făcut Hilimonu mnie. Ț-oi arâta mestecău ista. Voi aveț amu cu ce amesteca… Așie die cinașe iesă că nu tie poț țânie și odată baji o coajie die ptită în ie și o cuștulești, că nu poț face die mâncare fără să cuștulești, așe-i? Păsula zolită îi cam gata. Amu die-i post, o mânci așie numa’ c-on pârgălaș die ciapă cu poprică dulce. Tre să ai și morătură! Pârgălașu’ ista să faciea fel și fel. Ț-am mai spus, îl faci cum îț place. Die nu-i post poț frije on dărab die clisă uări on dărab die cărnaț, uări și die una și die alta. Mâncata-i tu păsulă zolită cu lângalău? Mâncat dară, numa’ io ț-am dat die bugăitie uări! Ca și cu lângalău nu-i cu mnică!

Mama bătrână ni-o învățat cu asta. Când băga ptita în cuptoru cocător să apuca să ghete păsula. Păsula iera gata da ptita nu iera încă coaptă! Ș-api făciea lângalău pă frunză die cureti, vara. Ala-l cociea numa’ în gura cuptoruli și una-duauă să cociea. Îl răcoriea on ptic, rupiea lângalău’ să avem hiecare câtie on dărab și nie murluiea binie lângalău cu păsulă. Ioi, ioi, ioi! Mnică nu-ț mai trăbuiea! Lângalău’ îl făciea întătdiauna diodată cu ptita. Și io tăt așie fac. Zâciea maica bătrână, noa ieream mulț, și zâciea dumniaii să mâncăm naintie lângalău, că ptita iera tare hierbintie și nu nie lăsa să mâncăm ptită așie caldă. Zâcie că nie putiem beteji la pântece die nici nu știm ce bai avem!

 

Noa! Ai gătat cu păsula zolită, tie poț apuca die cici. Știi ce-s cicii? Cicii, mă pruncule, să fac din aluatu die ptită. Îi faci pă lopitău, dint-on gogoloi die aluat, faci cu mânurile colbăitie die fărină, faci on sul lung și subțâre, subțâre, cam ca jejitu mnieu cel mnic. Din sulu ista tai dărăbuță lunji die tri jejitie. Da, naintie, pui zama în care o hiert păsula, o pui iară pă foc int-o oală, pui și oarecâț pui die păsulă pă care-i zdrobdiești în zamă să să mai îngroașe, și mai pui la hiert cu zama o țâră die pârgălaș die ciapă cu oloi și cu poprică pă care la-i făcut dietilndi. Și când hierb aieste mai binie pui și cicii la hiert. După ce o hiert cicii adauji puii die păsulă rămași, morcodu tăiet scrijele și mai pui ș-o lingură die uățăt. Noa ni că-i gata și zama!

-Bunică, de ce-i zici dumneta la fasole păsulă?

-Da cum truda me vrei să-i zâc? Că tăț a mniei îi zâcieau păsulă! Io să-i zâc în altu fel? Uări să-i zâc mazăre ca aiștia di pân Gâlgău, din Var, di pă la Tihău? Că ptiar o-am întrebat pă una di p-acolo ci-o vinit la moară, o-am întrebat, tu muiere di ce-i zâceț voi la păsulă mazăre? Da la mazăre cum-îi zâceț atunci? Știi tu ce mni-o zâs? Mni-o zâs: nu știu, că noi n-avem di-aceie! Noa!

Ai făcut și păsulă zolită, ai făcut și cici, ce-ț mai trebe? Poftă să ai și sânătatie!

Doamnie ajută-vă la tăț!”

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*