DONEAZÃ!  Susţine-ne  
Asociaţia Sălajul pur şi simplu  27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank
|  Contact  |

Cânepa are ziua ei, iar Leontina Prodan o sărbătorește pe 6 august

Sărbătoarea denumită generic „Ziua Cânepii” va fi marcată astăzi, 6 august, pentru al cincilea an consecutiv în Sălaj, la casa Leontinei Prodan din Gâlgău Almaşului. Aşa se face că cei care îi vor trece pragul vor avea parte de piroște și pâine cu cânepă dar și de o degustare cu semințe, frunze, flori, și lapte, toate din cânepă. Și, bineînțeles, povești pentru suflet despre casa bunicilor şi a cânepii, despre Fata Cătanei, crenguţa de alun şi măştihoaie, despre cât de greu e să faci ceva când te loveşti la tot pasul de autorităţi care au alte interese, dar și de un tur al grădinii în care tulpinile de cânepă se lungesc zvelte către cerul spre care omul şi-a îndreptat speranța și credința de când lumea.

„Îmi spunea mama bătrână că la Probejă – 6 August, toate plantele și fructele se opresc din creștere și încep să se coacă, iar frunzele îngălbenesc, că este de fapt prima sărbătoare de toamnă și, în luna August, trebuie uscate poamele (mere, pere, prune) frunzele și florile pentru ceaiuri, că numai în luna August toate au gust adevărat“, ne-a povestit Leontina Prodan, la sărbătoarea de anul trecut, cea care a și ales această zi – în care creștinii ortodocşi, catolici şi greco-catolici prăznuiesc Schimbarea la Faţă a Mântuitorului pe Muntele Tabor -, să fie Ziua Cânepii tocmai pentru că e planta care a ținut de-a lungul vremii familia tradițională unită. Iar pentru ea e chiar simbolul propriei libertăți.

Și chiar dacă Ziua Cânepii nu este legiferată deocamdată nicăieri, asta nu o oprește pe sălăjeanca Leontina Prodan să o sărbătorească de câțiva ani încoace sub diferite forme, în diferite locații din țară. Astfel, în primii trei ani Ziua Cânepii a fost sărbătorită în satul natal, la Grădina Zmeilor, ca anul trecut să fie trasformată în Festivalul Cânepii, festival ce a avut loc la Cluj-Napoca, în luna iulie, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei “Poarta de su’ Feleac“.




 
  

niciun comentariu

Lasă un comentariu