Proiect editorial realizat cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj (CCAJS) și al companiei TenarisSilcotub, apărut la editurile Caiete Silvane (Zalău) și Etnologică (București), primele patru volume din seria „Satele sălăjene și poveștile lor”, având-o ca autor pe Camelia Burghele, vor fi lansate marți, 23 februarie, ora 16, în sala „Dialoguri europene” a CCAJS. Cele patru volume  vor fi incluse într-o serie completă de studii etnografice, etnologice, folclorice, antropologice (deci mai mult decât o simplă descriere etnografică).

Camelia Burghele este un etnolog specializat în magia terapeutică tradițională și în dinamica proceselor culturale din satele românești tradiționale, fiind cercetător la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Are publicate o serie de articole și volume circumscrise acestor teme de cercetare: În numele magiei terapeutice; Cămașa ciumei; Repere de cultură tradițională sălăjeană; 7 zile în Țara Silvaniei; La nuntă în satele sălăjene. Recent, a finalizat studiile postdoctorale la Școala Postdoctorală a Academiei Române (2013), publicând ca lucrare de cercetare volumul Asumarea identității culturale în comunitățile românești din Maramureșul ucrainian (Transcarpatia, Ucraina), conservare și / sau dinamică socio-culturală în context european (coordonator științific acad. dr. Sabina Ispas). În prezent studiază fenomenele de repercutare ale magiei tradiționale în magia modernă contemporană.

Din prefața autoarei:

“Împreună cu Daniel Săuca, managerul Centrului de Cultură și Artă Sălaj, am îndrăznit să ne gândim la o descriere etnografică a satelor sălăjene, la mai bine de trei decenii după Zona etnografică Meseș semnată de Ioan Augustin Goia și în lipsa altor abordări monografice sistematice despre acest areal. A fost rolul și privilegiul meu să gândesc o serie de volume, cu o anume coerență internă, care să se apropie de viziunea de ansamblu a satelor sălăjene reclamată de un demers antropologic modern. Unele texte sunt reeditări (ale doctoratului, ale bursei postdoctorale la Academia Română, ale unor cărți mai vechi care necesitau o revizuire), altele sunt scrieri noi, „calde”: o serie care s-ar vrea o descriere antropologică amplă și cât mai completă a satului sălăjean de la începutul mileniului III (am început cercetările în 1995 iar 1999 îmi apărea prima carte; până în 2015 sunt, așadar, cercetări de teren ce acoperă 20 de ani).

Cu modestie spus, nu știu ca la momentul apariției primelor volume din această serie să mai fie, în România, vreun județ care să beneficieze de o asemenea descriere antropologică – sistematică, unitară, coerentă, semnată de un autor unic. Fără laudă, dar cu mândrie. O formulă de patriotism sincer, într-o vreme în care patriotismul a devenit ceva desuet.”