DONEAZÃ!  Susţine-ne  
Asociaţia Sălajul pur şi simplu  27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank
|  Contact  |

BUN din Sălaj – povești cu producători și consumatori de produs local

Continuăm, împreună, mini seria de povești despre afacerile locale, în vremea pandemiei. Statusul businessurilor pe timp de criză, considerațiile personale ale oamenilor care duc în spate povara unei afaceri într-un stat nu foarte prietenos, cu legislație instabilă, cu o piață a muncii deficitară, educație precară a consumatorului și acum acest virus păcătos, care ne izolează unii de alții! Despre reziliență și toată gama de emoții ce îi încercă în această perioadă! Azi am pregătit pentru voi poveștile a doi tineri implicați, care duc mai departe  micile afaceri ale părinților și o poveste scurtă cu o bunică tare harnică!

  • Andrada Ioana Cordiș, 37 de ani: “ Ce nu producem în ferma noastră cumpăr din piață, de la producătorii pe care îi știm. Când nu îi știu, mă uit la mâinile lor. Mâinile producătorilor autentici sunt muncite și, de cele mai multe ori, lasă din preț numai să vândă mai repede, să nu i se strice marfa și să meargă acasă să muncească mai departe.”
  • Maria Anii din Traniș, 83 de ani: “Într-un an am avut două tone de roșii. N-am avut ce face cu ele și le-am dat la găini. Au ouat tare bine în anul acela”.
  • Andrei Vintilă, 22 de ani: “…o problemă, mai reală acum ca niciodată: dacă cei responsabili nu își vor da interesul și nu se vor implica activ în menținerea și dezvoltarea acestui sector (există multe modele de bune practici în statele civilizate), în scurt timp va avea loc un fenomen mai grav decât COVID 19: dispariția legumelor românești așa cum le știm astăzi.“

Andrei Vintilă – evoluția frumoasă a băiatului care vinde legume la Zimbor

Am stat de vorbă cu Vintilă Andrei Robert de la “Legume din Aghireș și Zimbor” – unul dintre cei mai vechi producători locali din domeniul legumicol. Povestește cu noi după o zi în care a plantat câteva mii de fire de roșii în solarii! Dacă vremea și vremurile vor fi favorabile, în aproximativ 3 luni vom avea primele roșii: cele cu care ne-au obișnuit, de peste 20 ani, vară de vară, la Zimbor.

Începem povestea noastră în anul de grație 2006. Pe drumul dintre Zalău și Cluj, la Zimbor, sunt cam 10 solarii cu legume. În fața lor e o măsuță cu umbrelă, la care micul producător își vinde marfa! Micul producător din spatele standului e chiar mic. Este de fapt fiul inginerului horticultor Florin Vintilă (printre foarte puținii dintre colegii lui de facultate care au supraviețuit în această meserie) Andrei are cam 7- 8 ani și servește nealcoș clienții. Are un cântar mare, cu greutăți de metal. Părinții nu intervin în socotelile lui și micuțul învață vara asta la perfecție tabla înmulțirii, aplicat!

Așa a petrecut apoi Andrei toate verile din viața lui. Își amintește că primea bacșiș mult când era copil. Apoi a început să primească doar sfaturi de la clienți. Acum are 22 de ani, e student  la Facultatea de Științe Politice și Științele Comunicării și la Facultatea de Medicină și Farmacie din Oradea și a reprezentat România la European Congress of Young Farmers, unde a prezentat un proiect inovativ: vița de vie în solarii.

Verile și le petrece tot la Zimbor. Are un stand de lemn, cu copertină și cântar electronic! Părinții lui cultivă legume și fructe pe 6000 de metri pătrați în fermele de la Zimbor și Aghireș! El mai “fură” câte un weekend doar pentru el și festivalul de Jazz de la Smida. În rest stă la Zimbor, toată vara și toamna, plus weekendurile după ce începe facultatea! Acolo, în stradă, Andrei stă de vorbă cu poporul român: “o parte dintre clienți mă privesc cu drag și admirație și e o plăcere să povestesc cu ei. Dar majoritatea celorlalți o fac cu un soi de compătimire, fiindcă au impresia că, dacă vinzi legume, nu faci școală. Mă trezeam cu întrebări de genul: Și… nu ai dat bacul, nu-i așa? Sau: ai reușit să termini liceul? Sau sfaturi prețioase gen: nu vrei să te apuci mai bine de învățat? Sau, bineînțeles, atitudinea superioară și disprețuitoare a unora care nu dau doi bani pe munca țăranului roman, dar e trendy să cumpere local și se opresc cu ditamai mașinile să bifeze și asta pentru Insta Story”

L-am rugat pe Andrei să ne detalieze mai multe despre ce produc, cum simte și resimte această perioadă familia lui:

“ Ce producem? În general legume și fructe de sezon, cum ar fi roșii, castraveți, ardei, vinete, kapia, gogoșari, ceapă, cartofi, pepene galben și lebeniță. Cu ceva timp în urmă, aveam și în perioada rece legume specifice ( salată, spanac, ridichii, ceapă etc), aveam o producție mare, de câteva zeci de mii de salate și eram nevoiți să le vindem în piețele de angro, unde deseori ajungeam să primim un preț sub cel de producție, iar comercianții să își pună adaos la final și de 400%. Vindeam spanac cu 2 lei, iar la magazin se comercializa cu 8 lei. Ne-am oprit după ce ajusesem să fim nevoiți, din cauza importurilor să vindem salata și cu numai câțiva bani, numai să nu o aruncăm!
Ceea ce e mai interesant e că românii, deși chiar dacă există un trend pentru consumul de alimente bio, deseori nu fac diferenta dintre cele cu adevărat autohtone și cele aduse din alte țări, fiind mult prea atrași de aspect, fară să se gândesc la gust. De câte ori am vândut în piață, dacă aveam roșii românești la 3 lei, iar vecinul avea roșii aduse din Polonia, tot cu 3 lei, aproximativ 80% dintre clienți cumpărau acele roșii fiindcă erau mai strălucitoare și mai mari. Se pare că încă nu facem diferența dintre aparență și esență.”

 “Cum simțim și resimțim perioada asta? E una foarte diferită și dificilă pentru fiecare dintre noi, în ideea că nu ne-am mai întâlnit cu asemenea experiențe până acum. Deseori ne gândim că muncim poate degeaba, că poate vom arunca toată marfa pe care o vom avea, mai ales că legumele sunt sensibile, iar dacă nu sunt vândute în câteva zile, sau dacă ratezi perioada de recoltare, nu mai ai ce sa faci cu ele… nu sunt ca alte lucruri pe care le poți ține o perioadă îndelungată în depozite. Tata e încrezător că “va fi cumva și anul asta”, în timp ce eu parcă sunt mai pesimist. Suntem convinși totuși, amândoi, că viețile noastre nu vor mai arăta niciodată la fel ca înainte de această pandemie. Și că efectele ei se vor resimți câțiva ani de acum înainte. Ne gândim că legumele și fructele sunt alimente de care fiecare dintre noi avem nevoie, dar pentru că una dintre cele mai mari probleme este valorificarea, întrebarea este: unde le vom vinde de acum? Am început să ne facem timp pentru promovare pe pagina de Facebook, ne vom axa probabil și pe comerț online și vom încerca să distribuim la domiciliu o parte din producție pe care o vom avea sub formă de “coșul cu legume” . Și mai e o problemă, mai reală acum ca niciodată: dacă cei responsabili nu își vor da interesul și nu se vor implica activ în menținerea și dezvoltarea acestui sector (există multe modele de bune practici în statele civilizate), în scurt timp va avea loc un fenomen mai grav decât COVID 19: dispariția legumelor românești așa cum le știm astăzi.“

Andrada Ioana Cordiș – fata strașnică din Șimleu și o afacere de familie veche de peste 20 de ani

Andrada Ioana Cordiș este fiica familiei Cordiș din Șimleu Silvaniei, recunoscută pentru produselele tradiționale din carne de porc pe care le pregătesc și pe care sălăjenii le cumpără de mai bine de 20 de ani, cu încredere! Ioana are 37 de ani și trebuia să se căsătorească în mai! Un eveniment foarte important în familie, pe care a fost nevoită să îl amâne, din cauza crizei sanitare pe care o traversează întreaga lume. În același timp mica afacere a familiei a înregistrat scăderi ale vânzărilor, însă au hotărât să o mențină deschisă. Se simt datori față de clienții care i-au susținut, la rândul lor, ani întregi! Oamenii care s-au obișnuit să consume produse de calitate, le caută în continuare. Au 6 angajați, magazin propriu în Șimleu și rulotă mobilă în fiecare sâmbătă dimineața, pe Platoul de Marmură, în Zalău.

Am povestit cu Ioana despre produsele locale pe care le pun ei la dispoziția sălăjenilor #ProduseTradiționaleCordiș și despre cum resimte cei 15 ani de târguri locale,naționale și internaționale. Zeci de mii de kilometri pe drumurile din România, cărat marfă, frig, cald, concurență neloială, comencianți care se dau drept producători, autorități care tolerează acest fapt, produse necinstite, etc

“Am început când nu apăruseră abatoarele mari. Nu se prea găseau mezeluri. Și majoritatea celor care se găseau erau naturale, pentru că se mergea pe rețetarul vechi, dinainte de revoluție. În 2001 a apărut “moda”, cu care unii chiar se mândreau în comunicările lor publice de atunci, ca dintr-un kilogram de carne să se facă două kilograme de salam (restul erau substituenți, nu se mai punea materie primă de calitate ci proteină de soia, coloranți, potențiatori de gust, carne dezosată mecanic – nici nu știu cum se numesc toate adaosurile astea, că noi nu am folosit niciodată)

La început cumpăram porcii de la țărani, alergam pe sate cu remorca. Câțiva ani a fost foarte greu pentru că nu mai puteam să facem față prețurilor cu care venea concurența. Până am reușit să convingem, o parte dintre clienți, că produsul tradițional este mai bun!
În 2005 a început recunoașterea la nivel legislativ a produsului tradițional. Am fost a doua firmă atestată pe țară la capitolul carne şi primii din Sălaj.

Pregătim porcul tradițional. Avem șuncă afumată, clisă afumată, costiță, cârnați, cârnăciori, peștișor, pecie lungă, ceafă afumată. Toate le facem tradițional, după rețetele bunicilor, fără coloranți, potențiatori, etc Tradiția la noi e de crud afumat – ținut în sare şi afumat.

Curentul cu mâncatul sănătos a apărut după 2010. A fost momentul în care ne-am dat seama că am ales bine să păstrăm linia naturală și să nu stricăm rețetele tradiționale. Să-i dea Dumnezeu sănătate domnului
Dacian Cioloş că a dat o gură de oxigen micilor producători, prin legiferarea produsului tradițional! De anul asta sunt recunoscute produsele traditionale şi la nivel european.”Cum e acum?

” Acum achiziționăm porcii din programul național al crescătorilor de mangalița, porc românesc de la mici producători. În perioada aceasta însă vânzările au scăzut puțin, oamenii țin banii la ciorap, că nu știu cât va dura criza aceasta sanitară, dar continuă să aleagă produs de calitate, chiar dacă în cantități mai mici… Dar o să supraviețuim, că nu-i război. Putem să profităm să recuperăm din oboseala acumulată în ultimii ani, în care efectiv nu mai știam să ne oprim! Și să ne educăm să susținem producătorii locali! Banii lor rămân în țară, ajută la dezvoltarea economiei locale și asta duce implicit la un bine circular, al nostru, al tuturor.”
Voi sunteți consumatori de produs românesc? În ce măsură?


” Suntem consumatori de produs românesc. Ce nu producem în ferma noastră cumpăr din piață, de la producătorii pe care îi știm. Când nu îi știu mă uit la mâinile lor. Mâinile producătorilor autentici sunt muncite și, de cele mai multe ori, lasă din preț numai să vândă mai repede, să nu i se strice marfa și să meargă acasă să muncească mai departe. Când e să fiu nevoită să cumpăr din supermarket aleg tot produse românești! Lanțul e mai scurt, sunt categoric mai proaspete! Și știu că am ajutat pe alții, la fel ca mine, să supraviețuiască în jungla asta necinstită! Mi-ar plăcea să fie o lecție pe care să o învățăm cu toții, cu ocazia asta! “

Maria Anii din Traniș – bunica din grădina fermecată

“Într-un an am avut două tone de roșii. N-am avut ce face cu ele și le-am dat la găini. Au ouat tare bine în anul acela”.

Maria Anii din Traniș are 83 de ani și lucrează împreună cu fiica, ginerele și, uneori, nepotul cu soția, 180 metri pătrați de solar, în care plantează roșii, castraveți, ardei kapia, gogoșari, ardei galbeni și roșii, ardei iuți. Face asta din 2008. Au învățat despre solarii de la inginerul horticultor Florin Vintilă. Mai au și 10 ari de livadă cu meri, peri, afin siberian, aronia sau stafide. Anul acesta speră ca oamenii să redescopere micul producător și să nu mai fie nevoită să dea la găini nici măcar o roșie. Au ele ce să mănânce.Oricum, grădina lor e fermecată. Mereu dă roadă nesperată. Pesemne sunt bune la ceva și rugăciunile bătrânilor și zilele de odihnă din sărbători și rânduiala bine rânduită!

Poți urmări poveștile noastre pe pagina de Facebook @BUN din Sălaj

Poți susține economia locală și micii producători comandând direct de la ei. În această perioadă, mulți dintre aceștia, fac livrări la domiciliul clientului! Îi descoperi pe www.bundinsalaj.ro Poți, de asemenea, să recomanzi producătorilor și afacerilor locale această platformă, care a fost creată de un grup de voluntari pentru a facilita, gratuit, legătura directă dintre consumatorul și producătorul din Sălaj.




 
  

niciun comentariu

Lasă un comentariu