DONEAZÃ!  Susţine-ne  
Asociaţia Sălajul pur şi simplu  27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank
|  Contact  |

Bocșa, satul unde s-a născut Simion Bărnuțiu – liderul mişcării revoluţionare din Transilvania, unul dintre cei mai de seamă gânditori ai românilor transilvăneni

Așezat parte pe șes, parte pe o coaste mică, Bocșa are o însemnătate aparte din punct de vedere istorico-național – aici s-a născut, în 21 iulie 1808, Simion Bărnuțiu, marele apostol al națiunii române.

Istoric, filosof, profesor, ilustru cărturar, om politic, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 în Transilvania, a militat întreaga sa activitate pentru interesele naţionale ale poporului român. Simion Bărnuţiu a rămas cunoscut în istoria gândirii politice româneşti îndeosebi prin vestitul discurs rostit în catedrala de la Blaj în timpul Adunării Naţionale a românilor din 3/5 mai 1848, al cărei vicepreşedinte a fost, importantul discurs din Catedrala din Blaj “Sfânta Treime” intrând în istorie ca Discursul de la Blaj.

Luptătorul paşoptist Bărnuţiu considera că nu poate exista libertate politică şi dreptate socială fără libertate naţională. „Libertatea cea adevărată a oricărei naţiuni nu poate fi decât naţională…nu există libertate atunci când nu-ţi poţi păstra şi afirma liber naţionalitatea… libertatea fără naţionalitate nu se poate înţelege la nici un popor de pe pământ” afirma Simion Bărnuţiu în celebrul discurs de la Blaj.

Concepe și distribuie celebrul său manifest Proclamația din 24-25 martie 1848, în care enunță principiile sale, formulate anterior, începând din anul 1842, despre națiunea română și soarta românilor din Transilvania.

Liderul revoluţionar ardelean a ajuns la Constantinopol, iar de aici la Trieste, apoi la Viena, unde a pledat pentru recunoaşterea drepturilor fraţilor săi ardeleni. Pentru sipiritul său de conciliaţiune dovedit în timpul evenimentelor paşoptiste, Franz Josef l-a decorat în 1850 cu medalia Crucea de aur cu coroană pentru merite deosebite.

Este socotit de unii cercetători cel mai de seamă gânditor al românilor transilvăneni de la jumătatea secolului trecut. A lăsat în urma sa o bogată moştenire culturală, gândirea şi puterea sa de prelucrare şi creaţie impunându-se în numeroase domenii de activitate intelectuală.

Bocșa este menționată prima dată în anul 1349 sub denumirea Villa Baxa. Alte atestări documentare au fost făcute în anii 1450 (Bakcha), 1453 (Felsew Baxa), 1469 (Baksa), 1733 (Bokse), 1760-1762 (Olah Baksa), 1808 (Boksa rumunyaszka),  iar în anul 1854 apare sub numele de Olah-Baksa, Bocşiţa sau Bocșa Română, 1900 (Bocşa).

În perioada 1660-1692, a făcut parte din Pașalâcul de la Oradea.

Numele localităţii vine de la antroponimul Bocşa, cuvânt românesc cu origine în limba slavă. În Evul Mediu a fost atestat în localitate un voievod român cu numele Teodor Şandor.


...

niciun comentariu

Lasă un comentariu