|  Contact  | SUSŢINE-NE în promovarea unui altfel de jurnalism. DONEAZÃ orice sumă de bani în contul
Asociaţiei Sălajul pur şi simplu, IBAN: RO93 RZBR 0000 0600 1454 6682, deschis la Raiffeisen Bank Zalău
A apărut numărul 14 (noiembrie) al revistei. Revista poate fi achiziţionată de la chioşcul de ziare de lângă Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, ori poate fi comandată on-line, la adresa de e-mail: salajulpursisimplu@gmail.com. Preţul unei reviste: 10 lei.

Bădăcin, satul lui Iuliu Maniu, prima localitate simbol din România care votează Declarația de Unire cu Republica Moldova

Bădăcin din Sălaj, satul lui Iuliu Maniu, este prima localitate simbol din România care votează Declarația de Unire cu Republica Moldova, la propunerea avocatului Vasile Gil – Baroul Bucureşti, ca răspuns la votul celor peste 60 de localități din Republica Moldova care au semnat până acum declarații de unire. Demersuri asemănătoare s-au mai făcut și în comuna Parva din județul Bistrița- Năsăud și se fac deja şi în comunele Băseşti şi Siseşti din judeţul Maramureş.

„Documentul semnat de noi nu are niciun fel de încărcătura juridică, el este pur și simplu un act de solidaritate cu cele peste 60 de primării din Republica Moldova care au semnat deja Declarația de Unire cu România. Ne dorim să sărbătorim împreună cu frații de peste Prut Anul Centenarului, acesta fiind motiv de sărbătoare a românilor de pretutindeni. Pentru noi, cei din Bădăcin, semnarea acestui act are o încărcătură cu atât mai mare cu cât Iuliu Maniu și-a dorit ca toți românii să trăiască într-o Românie întregită. Aici e locul unde Iuliu Maniu obișnuia să se retragă și să se întâlnească cu ceilalți artizani, pentru a pune la cale făptuirea Marii Uniri“, spune părintele paroh greco- catolic de Bădăcin, Cristian Borz.

„Să facem tot ce ne stă în puterea noastră pentru reîntregirea țării în anul centenar 2018. Generația de azi are datoria morală de a lupta pentru aceleași idealuri apărate cu prețul vieții lor de înaintașii noștri. Poporul român nu poate sărbatori Centenarul Unirii 2018 despărțit și fără o parte din teritoriile românești care au făcut obiectul marii sărbători de la Alba Iulia în 1918. O sărbătoare adevărată a poporului român poate avea loc în aceleași condiții din 1918. Frați ai aceleiași familii.
Nu trebuie să uităm suferințele trecutului, chinurile fraților, părinților și bunicilor noștri, care au luptat pentru pământul acesta românesc, umiliți prin lagărele sovietice de unde, unii nu s-au mai întors. Mai mult, împotriva voinței lor, frații noștri din Basarabia au fost rupți de la trupul patriei istorice din voia lui Hitler și a lui Stalin.
Prin prezenta Declarație ne asociem demersurile primarilor din Republica Moldova/Basarabia și din România, de a lupta împreună pentru recunoșterea valabilității actului Unirii, citit de bistrițeanul Iuliu Hossu la 1 Decembrie 1918. Ne exprimăm dorința de a sărbători împreună Centenarul Marii Uniri 1918-2018, împreună ca frați și fără ca pământul românesc să aibă graniță la Prut“, se arată în Declarația de Unire simbolică, semnată de Adunarea Generală a satului Bădăcin, județul Sălaj.

Alăturat, trasmitem scrisoarea deschisă a avocatului Vasile Gil – Baroul Bucureşti, iniţiatorul acestui demers de semnare a Declaraţiei de Unire, ca răspuns la votul celor peste 60 de localități din Republica Moldova.

”Dragi români,

La 1 decembrie 2018 se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire, marea sărbătoare a românilor și visul de veacuri al poporului român. Avem privilegiul de a sărbători Centenarul Unirii, înaintașii noștri au avut privilegiul de a spera, de a munci și de a lupta pentru realizarea acestui ideal măreț.
Generații de-a rândul românii au fost însuflețiți de idealul de a trăi împreună ca neam și de a-și hotărî singuri destinul și acest ideal arzător i-a făcut să pună în slujba națiunii tot ce au putut, dar mai ales ce au avut mai scump: propria viață, tați, fii, frați, nepoți. Nici bătrânii, femeile și copiii nu s-au sfiit să-și apere țara cu piepturile și mâinile goale ori de câte ori vremurile au cerut-o.
Numai iubirea de țară, credința în Dumnezeu și visul lor de a lăsa urmașilor o Românie ca națiune întreagă și unită ne-au ținut ca neam de-a lungul atâtor secole de istorie zbuciumată și le-au dat înaintașilor noștri un nobil scop al traiului pe acest pământ. Nici durerea și nici vărsarea de sânge nu i-a împiedicat să viseze, să gândească, să cuvânteze și să cânte unirea într-un singur glas.
Le datorăm înaintașilor noștri memorie veșnică și recunoștință pentru unirea gliei, glie pe care o vom da urmașilor noștri. Dar moștenirea pe care o lăsăm urmașilor noștri trebuie să fie și spirituală, unirea în cuget și simțiri. Avem obligația constituțională și morală de a da mai departe copiilor și nepoților noștri țara, stema, cultura și limba românească întregi, așa cum le-am primit de la înaintașii noștri, neatinse și neîntinate.
Trebuie să trecem mai departe, în mâinile urmașilor, stindardul reîntregirii neamului românesc și în sufletul lor să picurăm dragostea și dorul de glia străbună și de cei care trăiesc, gândesc și vorbesc românește, cu care suntem uniți prin sânge, dar pe care istoria i-a împiedicat să se bucure astăzi împreună cu noi de ceea ce înaintașii noștri ne-au lăsat.
Nu putem da, însă, mai departe dorul de neam, dragostea de țară și o nație română unită fără ca noi înșine să ne trezim din amorțeală, din somnul cel de moarte, fără ca noi înșine să ne simțim români uniți, fără ca noi înșine să ne spunem păsurile și să ne ascultam, să ne ajutăm, să fraternizăm sau să ne respectăm ca nație.
Se cere gândul și fapta noastră și nu este moment mai prielnic să pornim pe acest drum decât în anul centenar al Marii Uniri. Niciun gând bun, nicio acțiune frumoasă, nicio vorbă de suflet și nicio alinare nu sunt de prisos întru reunirea spirituală a poporului român și nu avem altă cale de a răspunde cu cea mai mare căldură sufletească inițiativei românilor și autorităților locale de peste Prut decât însușindu-ne declarația lor de unire și rostind la rândul nostru Unirea.
La ceas aniversar, haideți să ne amintim de istoria poporului român, de vremurile zbuciumate, de jertfa bunicilor și străbunicilor și stră-străbunicilor noștri și să-i omagiem pe toți înaintașii care cu gândul, cu fapta sau cu viața, iluștri sau necunoscuți, au lucrat și luptat pentru realizarea acestui vis de secole!
Haideți să întâmpinăm Centenarul Marii Uniri așa cum și-au imaginat și au sperat înaintașii noștri că vom fi la 100 de ani de la opera lor: ca frații, uniți în cuget și simțiri, mândri că suntem români și dornici de a păstra pentru milenii glia, cultura, limba și simțirea românească!

Deșteaptă-te române!

Așa să ne ajute Dumnezeu!”

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*