Rosh Hashana – Anul Nou Evreiesc va fi sărbătorit la Sinagoga Evreiască din centrul oraşului Şimleu Silvaniei, astăzi, 24 septembrie. Evenimentul va fi organizat, în cursul serii, de Comunitatea Evreilor din Sălaj, președintele acesteia, Dan Has, lansând o invitaţie şi pentru cei care nu fac parte din această comunitate, dar care vor să afle mai multe despre semnificația acestei mari sărbători. După ce participanţii vor lua parte la sărbătoarea din ajun în care se vor rosti rugăciuni specifice pentru intrarea într-un nou an, toți cei prezenţi vor degusta produse specifice: mere cu miere, rodie şi peşte.

Anul Nou Evreiesc începe toamna

Daniel Stejeran, directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord- Şimleu Silvaniei a declarat că Rosh Hashana (ebr. ראש השנה) – Anul Nou Evreiesc este o sărbătoare de toamnă, care simbolizează Crearea Lumii și într-un fel ziua când au apărut pe Pământ primii oameni – Adam și Eva. Numele acestei sărbători a născut multe controverse în interpretarea legilor religioase iudaice. Numele de Rosh HaȘana nu este menționat în Torah-Vechiul Testament, de aceea este cunoscut faptul că Pesach sau Paștele Evreiesc, a fost din totdeauna, considerat a fi momentul Exodului evreilor din Egipt și momentul nașterii identității iudaice ca popor. De aceea referirea la Rosh Hashana se face prin intermediul lunii în care se sărbătorește: luna Tishrei, adică luna a șaptea conform calendarului iudaic. Numele babilonian al lunii Tishrei a derivat de la rădăcina cuvântului seru care înseamnă a începe. Populația semitică antică s-a gândit că anul începe toamna de unde și expresia be zot ha Șana – în acest an.
Cu ocazia acestei sărbători care durează numai două zile, există o serie de obiceiuri menite să îndrepte atenția asupra scopului celebrării. Un aspect deosebit de important îl constituie sunetul Șofarului. Șofarul este cornul de berbec care se folosește pentru a atrage atenția tuturor evreilor că se apropie Anul Nou și cu toții trebuie să se întoarcă la Dumnezeu. De fapt acesta este un început al celor 10 zile de analiză a faptelor din trecut și rugăciune pentru iertarea păcatelor. Intervalul se încheie cu YomKippur care este Ziua Penitenței, ziua în care este decisă soarta evreilor pentru noul an – o parte vor fi înscriși în Cartea Vieții după faptele fiecăruia, iar o altă parte vor fi însemnați în Cartea Morții.
Simbolistica Șofarului este una deosebită. De fapt cornul de berbec ne trimite la o altă relatare biblică, când Dumnezeu i-a cerut lui Avram să-și sacrifice fiul iubit, pe Isaac. Întâmplarea a făcut ca acest sacrificiu să fie oprit la timp, Avram trecând testul dat de Dumnezeu, fiind confirmat în calitatea de patriarh al poporului evreu. În schimb Avram a sacrificat ca ofrandă un berbec, iar tocmai acest corn de berbec amintește de acel eveniment și de meritul lui Avram și al fiului său Isaac.

Mere şi miere pentru un an mai dulce

Cu ocazia începerii noului an se mănâncă mere şi miere pentru a semnifica anul dulce care urmează să înceapă. În tot acest timp se recită binecuvântarea : „Fie ca Tu Doamne, Stăpânul nostru, Părintele nostru, să ne reînoieşti într-un an mai bun şi mai dulce”. Se mănâcă un fruct nou, împreună cu binecuvântarea Şeehianu (ebr. שהחינו – lit. care ne-ai ţinut în viaţă) binecuvântare care se spune asupra unui lucru nou. Textul nou este: Binecuvântat fii Tu Doamne, Dumnezeul nostru, Rege al Universului, care ne-ai ţinut în viaţă şi ne-ai îngăduit să trăim această zi; (binecuvântarea se rosteşte în prima seară a sărbătorilor; înainte să sune Şofarul de Anul Nou; înainte de Barehu în seara de Yom Kippur).
Alături de mere cu miere se mai folosește și partea din față a peștelui care să marcheze începutul anului și prosperitate în toată această etapă. Multe familii de evrei încă mai păstrează această tradiție de secole, iar pe masa lor se regăsesc aceste produse tradiționale.
Un alt moment cu rol simbolic îl constituie ritualul de Tashlich prin care evreii merg la o apă curgătoare și își aruncă prin intermediul unor firmituri de pâine, păcatele. De fapt ceremonia se bazează pe versetul biblic al profetului Mica: și tu [Dumnezeu] le vei arunca păcatele pe fundul Mării (Mica 7:19).
Prin excelență, Rosh Hashana a devenit o sărbătoare iubită și respectată de toți evreii, oriunde s-ar afla. De-a lungul zilei nu trebuie să existe tristețe, ci sărbătoarea trebuie să fie abordată cu optimism în ideea că la sfârșitul zilei, Dumnezeu va accepta rugăciunile și căințele exprimate. Rosh Hashana este o sărbătoare, o zi sfântă, și nu o zi de tristețe, în care se reunesc familiile alături de cei dragi și petrec cu mâncărurile și ritualurile cuvenite de tradiția evreiască.