Am trecut, zilele trecute, prin momente reale de panică, cînd, încercînd să accesez Comet-ul, ca să descarc ceva muzică, am realizat că nici un torrent nu mai funcţiona. Apoi, am încercat să şuntez torrentele de pe Comet, prin accesarea facilităţilor de free download direct de pe Google, dar rezultatul a fost acelaşi. Deja mă gîndeam la ce-i mai rău şi, ca urmare, am dat să deschid linkurile preferate cu site-urile de filme online, singurul loc unde mai poţi vedea ceva cît de cît peste limita penibilului transmis şi ridicat la nivel de cult de către televiziuni.

Pînă la urmă, totul s-a dovedit a fi alarmă falsă, problemele de incapacitate de accesare a anumitor site-uri fiind la mine (cu toate că anumite site-uri de socializare mergeau perfect), dar răul a fost deja produs: aceasta va fi realitatea, în cazul în care ACTA se va pune în funcţiune. Acu, veţi spune voi, că nu mai e nici o şansă pentru aşa ceva, pentru că Acordul (Acordul de Combatere a Contrafacerii) a fost respins de Parlamentul European, dar, credeţi-mă, odată ce grupurile de interese care trag sforile din interiorul UE şi-au pus ceva în gînd, asta se va realiza, într-un fel sau altul.
Acum, nu este vorba de un Big Brother, care să vegheze asupra naivităţii noastre de a nu cumpăra, nici măcar din greşeală, mărfuri contrafăcute, nu, latura asta e doar de suprafaţă, ci vorbesc despre încercarea de încălcare a celor mai elementare drepturi ale omului, respectiv cele fundamentale privind intimitatea persoanei. Pentru că, odată ACTA parafat, securiştii naţionali vor obliga şi transforma providerii de servicii de internet în turnători, ei putînd fi obligaţi de a pune la dispoziţia organelor absolut toate datele despre abonaţii lor. Mai mult, aceşti furnizori vor putea fi obligaţi să restricţioneze accesul beneficiarilor spre o multitudine de site-uri, cum ar fi situaţia de care vă povesteam la început. Şi, ca totul să fie complet, toată activitatea personală privind conversaţiile electronice sau cele verbale la telefon va putea fi supravegheată, de data asta, în mod legal, pentru că ilegal oricum se face deja.
De fapt, scenariul a fost deja scris în romanul 1984, al lui Orwell, în care scriitorul ne povesteşte despre o societate ţinută, din toate punctele de vedere, strict sub control, atît din punct de vedere al informaţiei, cît şi din cel al comportamentului şi al relaţiilor interumane.
Dacă mă gîndesc bine, primii paşi spre o societate de genul acesta au fost deja făcuţi, odată cu crearea UE, un for care hotăreşte, impune şi aplică, prin orice fel de mijloace, orice consideră că ar dăuna propriilor interese, interese care sînt departe de cele ale individului.
Vei vrea să vezi un alt film, decît cel difuzat maselor? Vei fi blocat. Vei vrea să asculţi alt fel de muzică, decît cel lălăit mereu la tv? Nu vei putea. Ai dori să citeşti o carte, care să-ţi mai deschidă orizonturile deja colmatate de globalizare? Probabil se vor arde cărţile. Ziarele vor fi strict controlate, astfel că la tine va ajunge doar informaţia pe care o vor Ei. Ai un telefon mobil? Se va şti mereu unde eşti şi ce faci. Te pomeni că ai şi cameră web? Şi mai rău.
Ok, sînt un pic paranoic, dar paranoia mea este singura armă împotriva a ceea ce vrea societatea să devin, cineva care poate fi controlat, căruia i se poate impune ce şi cînd să facă.
Ni se spune că vom fi apăraţi de mărfurile contrafăcute, de terorismul cibernetic, de elementele dăunătoare audio şi video care circulă liber pe net etc etc, dar spuneţi-mi, cînd se va ajunge acolo, cine ne va apăra de cei care “ne apără”?