Azi, 12 aprilie, creștinii greco-catolici și ortodocși sărbătoresc prima zi a sărbătorilor pascale, după ce, azi-noapte, s-a celebrat în biserici slujba de Înviere. Începând de mâine, 13 aprilie, credincioșii vor intra în Săptămâna Luminată, o săptămână dedicată Paștelui. Învierea lui Isus reprezintă fundamentul credinței, așa cum ne spune Apostolul Pavel: „Dacă Cristos n-a înviat, zadarnică e credința voastră”. Praznicul semnifică biruința vieții asupra morții,  răscumpărarea din moartea păcatului, fiind un simbol al credinței, al iubirii, al speranței, și, prin excelență, o sărbătoare a punerii în slujba celorlalți. Paștele nu are dată fixă și se stabilește în prima duminică cu Lună plină, după echinocțiul de primăvară. Sărbătorile pascale au fost precedate de Postul Mare care a durat 40 de zile, timp în care credincioșii și-au putut pregăti sufletele pentru cea mai mare și cea mai importantă sărbătoare. Postul se ţine 6 săptămâni, pentru că aceasta a fost durata postului pe care l-a ținut însuși Mântuitorul, înainte de a-și începe activitatea publică. Paștele este o sărbătoare a luminii, de aceea întreaga biserică este ornată în alb,  inclusiv veșmintele preoților. În mod tradițional, de pe masa de Paște nu pot lipsi ouăle roșii, mielul, pasca și cozonacul. Când se ciocnesc ouăle se spune: „Cristos a înviat!”, după care se răspunde: „Adevărat a înviat!”. Chiar și salutul între creștini este același, până la praznicul Înălțării la cer a Mântuitorului, care, în acest an, se va comemora la data de 21 mai. Înainte de a gusta din bucatele pregătite, fiecare membru al familiei va lua din paștile sfințite, aduse de la biserică în noaptea de Înviere. În cazul în care cantitatea de paști nu este suficientăpentru întreaga familie, acestea pot fi sporite prin adăugarea de vin și pâine. De această sărbătoare sunt legate diverse legende și obiceiuri, inclusiv prezența iepurașului ca simbol al Paștelui și oferirea de cadouri, însă niciuna dintre acestea nu are vreo legătură cu sărbătoarea creștină autentică.