„Şimişna 700, istorie, tradiţii, destine” este noua apariţie din seria monografiilor apărute sub egida Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj şi a Editurii „Caiete Silvane” împreună cu Primăria Comunei Şimişna.

Lucrarea este rodul unui proiect mai vechi, pregătit prin cercetare documentară eficientă şi obiectivă a celor trei autori: prof. Ionel Penea, Ioan Pop şi Viorica Pop, cu scopul de a răspunde aşteptărilor multor şimişneni, ocazionată de atestarea documentară a existenţei satului din anul 1314.

După capitolul de arheologie şi istorie romană, de a căror repere satul se leagă de interiorul Provinciei Dacia  Porolissensis, sunt prezentate documentele ce amintesc de venirea ungurilor pe aceste meleaguri şi proprietăţile luate în stăpânire de familiile conţilor şi baronilor Bánffy, Ebeni, Cserényi şi chiar fiscul Transilvaniei. Sunt amintite, mai târziu, familiile nobiliare cunoscute în sat: Dadai, Pétsy, Feherváry şi a nobililor români Bohăţel, Cherecheş, Pop, Bude şi Nemeş.

Participarea în deplină unitate a satului la evernimentele prilejuite de  mişcarea memorandistă, de alegerile deputaţilor români în parlament, din 1863 şi 1905, dovedesc că acest sat de pe Someş a avut un cuvânt important de spus mai marilor acelor vremi despre naţia română, prin reprezentanţii lui: Teodor Mihali şi Al.Vaida Voevod.

Lucrarea subliniază și rolul important al protopopului greco-catolic Simion Petricea, ctitor de şcoală şi biserică, militant al PNR şi participant cu credinţional la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Capitole insemnate sunt acordate istoriei învăţământului şi vieţii spirituale, acoperite de importante documente şi fotografii legate  de existenţa în sat a maghiarilor, evreilor şi armenilor, aportul lor la viaţa satului, dar şi a suferinţelor comune determinate de catastrofalele inundaţii din anii 1939 şi 1940 şi  dezastrele  celui de al Doilea Război Mondial.

Viaţa tradiţională a satului cu menirea de a aduce în actualitate frumoasele obiceiuri şi datini împletite cu preocupările şi sărbătorile de peste an, cu jocul şi cântecele prilejuite de evenimentele vieţii satului cu expresii, legende şi întâmplări alcătuiesc un capitol de importanţă deosebită ale acestei lucrări.