În 8 noiembrie se sărbătorește marele praznic al Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, numiţi în tradiţia românească şi Sfinţii Voievozi ai oştirilor cereşti.

Sărbătoarea îngerilor a început a se serba de prin veacul al cincilea, răspândindu-se în tot Răsăritul creștin. La început, sărbătoarea de pe 8 noiembrie a fost doar o prăznuire a Sfântului Arhanghel Mihail. Mai târziu a fost cinstit împreună cu el și Sfântul Arhanghel Gavriil, pentru ca în cele din urmă să devină o zi de cinstire a tuturor cetelor cerești.

În ziua Sfinților Arhanghel Mihail și Gavriil se împarte pentru sufletul morților, se aprind lumânări atât pentru cei vii, cât și pentru cei morți fără lumânare sau în împrejurări năprasnice.

În popor, se spune despre Arhanghelul Mihail că are putere asupra Soarelui şi a Lunii, pe care le eliberează din puterea dracilor, atunci când aceştia le fură (eclipse). De asemenea, se spune că are putere asupra soţiei lui Scaraoţchi, Mamareaua, care vrea să dea drumul la ger pe pământ dintr-o dată. Arhanghelul Mihail o ţine şi dă drumul gerului pe îndelete, ca să se obişnuiască oamenii cu el.

Mihail este împlinitorul dreptăţii dumnezeieşti, purtând în mâna dreaptă sabia de foc. La porunca Domnului, el l-a alungat din cer pe Lucifer, îngerul răzvrătit. Numele, de origine evreiască (Miha’El), se tălmăceşte “Cine este că Dumnezeu?”. În Vechiul Testament, Mihail este considerat ocrotitor al copiilor lui Israel.

Despre cei botezați cu acest nume se spune că au în mod natural tendinţa de a-i proteja pe cei din jur, fie că este vorba de copii sau de oameni adulţi.