Zgomotul face ravagii în oraş. Căldura toropitoare e de nesuportat. Oamenii se agită şi trec pe stradă, bătându-se unul de altul, de parcă nu s-ar vedea. Copiii de pe stradă fac gălăgie şi râd întruna. În capul meu îşi făce loc ideea: „Ce ciudaţi sunt copiii! Chicotesc întruna şi n-au nicio grijă! Ideile unui adult sunt total opuse faţă de ideile lor.“ În timp ce cugetam la toate astea, aud:
– Mă, dar ce răi sunt oamenii mari! Am auzit că tanti Rozi s-a certat cu nea’ Vasile.
– Şi ce? Asta se întâmplă zi cu zi. Lumea asta se ceartă câteodată şi fără rost!
– Da. Ştiu. Şi mami se mai ceartă cu tata!
– „Bine. Şi-asta se-întâmplă“
Apoi grijile pun din nou stăpânire pe mine, astfel că nu-i mai bag în seamă. Dar, fără să vreau mai aud o remarcă: Da. Ăştia sunt nişte umanoizi de toată critica.!“
Când mă uit pe geam, îl recunosc pe Dănuţ!- un copil de 6 ani, foarte inteligent.
Gălăgia pe care o fac începe să mă termine, aşa că îmi spun în gând ce ar trebui să le zic copiilor: Măi, copii, e seară şi vreau să stau şi eu liniştită să citesc o carte!
Demnă, liniştită mă duc şi mă pregătesc să le spun tot discursul şi mai multe. Când ajung la faza cu cartea, o fetiţă mă întrerupe.
– Dacă stai aici cu noi şi ne citeşti din carte, tăcem de musca nici nu se aude!
„Vai, în veci nu termin cu copilaşii ăştia.“
– Bine! Zic eu.
– Mă duc înauntru şi aduc o carte de-a soră-mii: Madilda de Roald Dahl. Incerc să fiu responsabilă şi le citesc cum pot mai frumos şi cu intonaţie. Ii captez din prima.
Cred că e o privelişte extraordinară. O fată, nu cu mult mai mare ca ei- eu, şi-n jurul meu o droaie de copii. Un taximetrist bătrân vine către mine şi-mi zice:
– Măi fată, tu tre’ să te faci educatoare. Fiică-mea e educatoare. Tre’ să vorbeşti cu ea!, îmi zice bătrânul impresionat.
– Între timp, el cu comenzile lui, eu tot cu copii. Unul mai mic, cum vede pe geam „grădiniţa“ vine şi el chicotind.
– Mă! Tu ştii cine-i asta? Asta-i povestitoarea noastră!
Din acel moment, niciodată nu m-au mai deranjat copii. Plecam de fiecare dată şi le citeam dintr-o carte. De atunci, ei au devenit prietenii mei şi cu toate că fiecare avem concepţii diferite, suntem cei mai buni prieteni.