Amplasată aproape de calea ferată, biserica de lemn din Porț, văzută din tren, pare mai mult o imagine imprimată pe o carte poștală de pe vremuri, pridvorul care o înconjoară de jur împrejur și valea Barcăului care e ”la doi pași” dându-i un aer de poveste. Iar asta e suficient ca să te facă să vrei să o vezi, de dragul poveștii. Însă, de abia atunci când intri înăuntru îți dai seama că povestea e una care ține de credință, picturile care împodobesc pereții și bolta în culori vii, aprinse, cu o cromatică bogată, fiind ca un fel de mărturie a credinței celor care, de-a lungul timpului, au fost acolo.

Biserica, ce poartă hramul Înălțarea Domnului, a fost construită, așa cum indică o inscripție ce se găsește încrustată pe grinda superioară a ancadramentului ușii de intrare în naos, în anul 1792, deși în cartea ”Schița monografică a Sălagiului”, autorii Dionisie Stoica și Ioan P. Lazăr spun că biserica de lemn s-a edificat la 1658, în satul despre care ”tradițiunea spune că l-ar fi întemeiat patru familii venite din satul vecin, Marca”.

În afară de pridvorul care o înconjoară de jur împrejur, și care nu se regăsește la alte biserici de lemn din Sălaj, biserica nu se deosebește, ca și construcție, foarte mult de celelalte biserici de lemn. Însă povestea se schimbă atunci când intri înăuntru, picturile făcând-o ”altfel”, dându-i un farmec aparte.

Pe linie iconografică se păstrează linia tradițională, în tindă fiind regăsită Pilda Fecioarelor, pe peretele de nord și pe cel de răsărit fiind reprezentate sfinte mucenițe precum Sf. Iuliana, Sf. Anastasia, Sf. Maria Magdalena, Sf. Salomia sau Sf. Ioana. Bolta semicilindrică a naosului este decorată cu medalioane în care sunt prezentate Sfânta Treime, Mielul ce poartă steagul, Patriarhul Avraam și Pilda Pelicanului. În părțile laterale ale bolții naosului au fost redați Evanghelistul Luca, Sf. Proroc Iacov, Evanghelistul Matei, Sf. Proroc Ilie, precum și alte scene care, din cauza stării de degradare, nu pot fi recunoscute. Absida altarului este decorată cu portrete de sfinți: Sf. Spiridon, Sf. Silvestru, Sf. patriarh Alexandru sau Sf. patriarh Macarie. Bolta absidei este decorată cu imaginea porumbelului, simbolul Sf. Duh. În partea superioară a iconostasului sunt redați apostolii, grupați câte trei, în spațiul central fiind icoana ce îl prezintă pe Isus Cristos stând pe tron, înconjurată de evenimente importante din calendarul bisericesc: “Nașterea Precistei”, “Aducerea în biserică”, “Nașterea lui Isus”, “Botezul Domnului”, “Bunavestire”, “Duminica Floriilor”, “Învierea lui Hristos”, “Înălțarea Domnului”, “Icoana cea nefăcută de mână”, “Pogorârea Duhului”, “Schimbarea la față” și “Adormirea precistei”.

Ca și construcție, biserica păstrează planul tradițional dreptunghiular (aprox. 8,3 m lungime și aprox. 5 m lățime) la care se adaugă spre răsărit, absida altarului decroșată, poligonală, lungă de aprox. 3,25 m. Întreg edificiul bisericii este înconjurat de un pridvor, ceva mai îngust în partea din spate, pe latura de nord a bisericii, față de latura de sud a bisericii, unde acesta are o lățime de aprox. 1 m, diferență explicabilă, de altfel, întrucât latura sudică adăpostește și intrarea în biserică. Construcția este înconjurată de un brâu decorativ, amplasat în partea mediană a pereților. Partea superioară a intrării este rotunjită, ușa fiind încadrată de decorațiuni sculptate de forma unei frânghii.

Interiorul – împărțit în pronaos, naos și altar -, păstrează fragmente din decorul pictat. Trecerea din pronaos în naos se face prin intermediul unei uși ce are partea superioară rotunjită, asemănătoare cu intrarea. Pe ancadramentul acestei intrării se regăsește înscris anul ce datează biserica. Peretele ce desparte pronaosul de naos are prevăzute orificii dreptunghiulare pentru a înlesni urmărirea vizuală a slujbei. Naosul, acoperit de o boltă semicilindrică, are lungimea de 4.8 m, lățime – 3,25 m și înălțime – 4,55 m. Trecerea spre absida altarului se face prin doar două uși, una pentru preot, iar alta pentru diacon. Altarul este acoperit de o boltă semicilindrică ce se termină în partea de est prin intermediul a trei fâșii curbe. Pronaosul bisericii, înalt de aprox. 2,2 m, este tăvănit.

Întreg edificiul este protejat de un acoperiș cu două secțiuni: prima ajunge la înălțimea de 6,55 m și acoperă pronaosul și naosul, iar cea de-a doua, mai scundă, adăpostește absida altarului. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Acesta este de aprox. 11,7 m, galeria turnului, deschisă, fiind acoperită de fleșa turnului, ce se termină cu o cruce.

(sursă informații: Wikipedia)