Contact  |  în memoria lui Zoli SUSŢINE-NE în promovarea unui altfel de jurnalism. DONEAZÃ orice sumă de bani în contul
Asociaţiei Sălajul pur şi simplu, IBAN: RO93 RZBR 0000 0600 1454 6682, deschis la Raiffeisen Bank Zalău

O lecție de educație pro patriotism: expoziția ”Naţionalismul după 1918, reflectat în artele plastice”

Prima expoziție organizată în cadrul programului România Centenar al Muzeului de Istorie și Artă Zalău, vernisată miercuri, 21 martie, a avut ca subiect naționalismul – portrete, scene istorice, compoziţii cu figuri reprezentând ţăranul în port popular, personaje istorice precum Mihai Viteazu, Decebal, compoziţii cu daci ori lucrări de inspiraţie etnografică.

”Merită exploatată și această latură a patrimoniului, și am crezut că este de cuviință să punem în valoare aceste lucrări, care se ocupă de tema naționalului, de tema ideologiei naționaliste. Să vedem ce înseamnă naționalismul, ce a înseamnat după 1918”, a spus Szabo Attila, șeful secției de artă, cel care a propus conceptul expoziției de față.

Naționalismul, de multe ori, e prost înțeles și e confundat cu ideologia care urmărește întreținerea izolării și ațâțarea neîncrederii și urii între diferite naționalități. Însă a fi naționalist derivă din conceptul de națiune, de conștiință, de identitate națională, și nu are nimic în comun cu ura ideologică. A fi naționalist înseamnă, până la urmă, a-ți iubi națiunea și, ca atare, a fi mândru că aparții acelei nații, fără a cădea în extrema care duce la șovinism, rasism, ba chiar fanatism.

Expoziția „Naţionalism în artele plastice din România după 1918“ se vrea a fi un fel de lecție. Și, poate, ceea ce ar trebui să derive din lecția de naționalism expusă în sălile de muzeu sînt chiar cuvintele Corinei Bejinariu, managerul Muzeului din Zalău: ”Poate nu mai știm ce înseamnă naționalism.”

Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic” Baia Mare, al cărui director este Tiberiu Alexa, cel care, prezent fiind la vernisajul expoziției, a adus un plus de ”culoare” evenimentului în sine, discursul său punctând, într-o manieră proprie, foarte degajată și gustată de public, mesajul pe care îl transmit, sau ar trebui să-l transmită, lucrările de artă plastică expuse.

”Toate aceste lucrări folosesc ca și element de construire a metaforei narațiunea, povestea. Din punct de vedere estetic, după părerea mea, 80 la sută, poate și mai mult, din materialul expozițional este de standard, de relevanță cultural-estetică de prim-rang la nivelul istoriei artei românești contemporane”, a spus Tiberiu Alexa, atrăgând atenția, astfel, publicului asupra valorii nu doar a lucrărilor expuse, ci și a expoziției în sine. ”Ceea ce se întâmplă la dumneavoastră este un lucru cu totul excepțional, și vă îndemn să nu considerați că, dacă vă este la îndemână, e ceva banal, și să profitați, cât de mult se poate de aceste extraordinare programe educaționale pe care colegii noștri zălăuani vi le oferă”, a subliniat acesta importanța activității celor de la Muzeul din Zalău.

Scopul principal al expoziției, ca al oricărei expoziții, de altfel, e cea de valorizare estetică, însă „Naţionalism în artele plastice din România după 1918“ se vrea a fi o cale, în special pentru cei tineri, de a înțelege ce înseamnă identitatea națională, ce înseamnă a fi patriot, până la urmă. Iar asta pentru că naționalismul, pentru cei tineri, majoritatea, e asociat cu un patriotism confuz, ei identificându-se cu realitatea virtuală, partea IT a vieții fiind cea care le dictează comportamentul, aspirațiile, ba chiar gândirea. O gândire care (așa cum naționalismul se pierde între multe alte noțiuni deja percepute ca abstracte), deși ar trebui să rezide din identitatea individuală, din trăirea personală, se transformă într-una de grup, o mentalitate de turmă, de unde și denaturarea noțiunii de naționalism, de patriotism. Ca atare, astfel de expoziții, ca cea de față, sînt esențiale în educarea tinerilor, rolul muzeului fiind unul de ”dascăl”, menirea evenimentelor de genul acesta fiind acela de a educa comunitatea din care fac parte.

Iar activitatea Muzeului din Zalău din ultimii ani, care nu face altceva decât să întărească această percepție de educator, în special a tinerilor, cei cărora li se adresează, cu precădere, activitățile organizate, îi transformă, într-un fel, pe cei de la muzeu în deschizători de drumuri.

 

  • nationalism_in_arte_plastice__12_
  • nationalism_in_arte_plastice__10_
  • nationalism_in_arte_plastice__15_
  • nationalism_in_arte_plastice__17_
  • nationalism_in_arte_plastice__1_
  • nationalism_in_arte_plastice__2_
  • nationalism_in_arte_plastice__3_
  • nationalism_in_arte_plastice__4_
  • nationalism_in_arte_plastice__5_
  • nationalism_in_arte_plastice__6_
  • nationalism_in_arte_plastice__7_
  • nationalism_in_arte_plastice__8_
  • nationalism_in_arte_plastice__9_
  • nationalism_in_arte_plastice__11_
  • nationalism_in_arte_plastice__13_
  • nationalism_in_arte_plastice__14_
  • nationalism_in_arte_plastice__16_
  • nationalism_in_arte_plastice__18_
  • nationalism_in_arte_plastice__19_
  • nationalism_in_arte_plastice__20_

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*