Contact  |  în memoria lui Zoli SUSŢINE-NE în promovarea unui altfel de jurnalism. DONEAZÃ orice sumă de bani în contul
Asociaţiei Sălajul pur şi simplu, IBAN: RO93 RZBR 0000 0600 1454 6682, deschis la Raiffeisen Bank Zalău

Habă despre ce a însemnat odinioară Sălajul tradițional, de Ziua Culturii Naționale

Un eveniment care a adus în prim plan, de Ziua Culturii Naționale, cultura tradițională și cultura populară specifică Sălajului, un eveniment la care gazde primitoare au fost Daniel Săuca și Camelia Burghele, iar găzdăgoaie mare de habă, Ileana Grațiana Pop din Ciumărna, rapsod și meșter popular.  Găzdăgoaie care a cântat, a îndemnat la lucru, a pus întrebări și a recreat prin prezență, port, grai, puterea exemplului, dar mai ales prin poveștile de atunci, atmosfera vie a habelor de odinioară, locul în care fetele își aflau ursitul, pe care și-l alegeau de cele mai multe ori pentru totdeauna. Locul în care se dădeau și se furau săruturi, fără ca băiatul cu care urma să se ia fata să se supere că au țucat-o și alții. Locul în care firul de cânepă se depăna odată cu povestea ce, odată încheiată, îi lega pe cei doi tineri pe viață.

Însemnătatea habelor de după sărbătorile de iarnă pentru comunitatea satului sălăjean s-a dovedit un fel de arc peste timp în prezentarea etnologului Camelia Burghele, care a reușit, prin relatările atât de plastice, să facă preț de câteva zeci de minute din atunci acum:

„Ziua Culturii Naționale este despre noi toți, și mai ales despre dumneavoastră, acei păstrători ai tradiției și ai culturii populare, culturii tradiționale care de fapt asigurați identitatea culturală a acestei țări. Nu putem vorbi despre Ziua Culturii Naționale fără să vorbim despre cultura tradițională, despre cultura populară. În satele tradiționale sălăjene, în cea mai mare parte se folosește termenul habă, undeva pe Valea Sălajului se vorbește despre hăbiște, dar în general i se spune habă, acestei adunări în special de fete și de femei tinere care se adunau să lucreze împreună. Aicea-i habă, din plin fete sunt, feciori nu vin. După postul Crăciunului, în care nunțile  erau cu desăvârșire interzise, urmează după Bobotează o oarecare perioadă de relaxare, în care nu se mai ține post, în cultura populară i se spune cîșlegi, și atunci feciorii se pot întâlni cu fetele într-un cadru mult mai larg, mult mai elastic, astfel încât să-și găsească perechea. De multe ori perechea găsită în iarnă era constituită până la vară, pentru că nu aveau vreme să se gîndească și răzgândească, cum se întâmplă acum. Este un moment foarte potrivit și pentru fete. A trecut Crăciunul cu danțurile de după Crăciun, cu Verjelul de Anul Nou,  în care ele s-au întâlnit cu feciorii, au pus ochii pe cel mai bun fecior din sat. A venit Boboteaza, au furat busuioc din mănunchiul popii, să știe când se mărită, au pus busuiocul sub perne, l-au visat deja pe ursit, au numărat parii din gard și știu exact al câtelea par este ursitul lor, au mers deja la pom, au scuturat pomul. S-au gândit deja pe care fecior l-ar alege dacă s-ar pune problema și acum este momentul să și acționeze. Ori cel mai bun cadru pentru așa ceva în satul tradițional erau aceste habe care se întâmplau seara. Acolo se torcea, se țesea, se lucra mult lucru de mână, fetele mai făceau și ceva de mâncare, dar nu foarte multă, se fierbeau grăunțele. De obicei se făceau niște pancove, se făcea mai rar cozonac.“

Iar la final, pentru ca imaginea habei să fie completă, pentru că la un moment dat fetele mai și oboseau și începeau a scăpa fusul din mână, veneau heghedușii sau ceterașii, care trăgeau câte un danț în patru pași, șapte pași, o învârtită, mânânțelul, rapagușul, chiar și un ceardaș, lucru care s-a întâmplat, de altfel, și ieri, la îndemnul Cameliei Burghele, cei prezenţi la eveniment putând degusta produse tradiţionale, precum mălai dulce, prune umplute cu nuci, cornuleţe cu nucă, coșulețe sau renumitele plăcinte de Bădăcin.

Și pentru că ne aflăm în Anul Centenar, reprezentanții comunității din Bădăcin și voluntari ai proiectului „Zestre Contemporană”, coordonat de Alina Zară Prunean, au adus la habă batistele inspirate din piesele originale din muzeul satului lor, batiste având semnătura sau monograma lui Iuliu Maniu și a Clarei Maniu și reprezentând un omagiu adus Sfinxului de Bădăcin, care în amintirea oamenilor locului este încă foarte viu.

„Ziua Culturii Naționale nu înseamnă numai Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naționale ar trebui să vorbească și despre toți luptătorii din instituțiile publice de cultură, despre toți artiștii, instrumentiștii vocali, vizuali ai țării, despre rapsozii și meșterii populari, despre profesorii și învățătorii iubitori de cuvinte, despre preoții care cred și în cultură, despre ziariștii prieteni ai artelor, despre poeții, prozatorii, dramaturgii, eseiștii, actorii, regizorii, cercetătorii, publiciștii, muzeografii, bibliografii, bibliotecarii, istoricii români de-a lungul timpurilor. Ziua Culturii Naționale, pornind de la scriitorul național Mihai Eminescu, ar trebui să nu fie doar un prilej de emis lozinci patriotate, ci și un moment de introspescție  despre destinul culturii, despre ceea ce merită făcut în continuare, despre problemele și speranțele celor care lucrează în instituțiile de cultură, despre grija față de cultura minorităților naționale. În Anul Centenar, Ziua Culturii Naționale e și un prilej de a ne inchina în fața celor care au crezut și mai cred în cultură“, a apreciat managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Daniel Săuca.

Evenimentul a fost organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, cu sprijinul Asociației de dezvoltare intercomunitară „Sălaj Plus”, cu participarea secției Școala Populară de Arte și Meserii (clasele de cusut-țesut și design vestimentar), Ansamblul folcloric „Meseșul”, secția de conservare și promovare a culturii tradiționale, rapsozi și meșteri populari din județ.

  • haba_salajul_de_odinioara__16_
  • haba_salajul_de_odinioara__10_
  • haba_salajul_de_odinioara__6_
  • haba_salajul_de_odinioara__1_
  • haba_salajul_de_odinioara__2_
  • haba_salajul_de_odinioara__3_
  • haba_salajul_de_odinioara__4_
  • haba_salajul_de_odinioara__5_
  • haba_salajul_de_odinioara__7_
  • haba_salajul_de_odinioara__8_
  • haba_salajul_de_odinioara__9_
  • haba_salajul_de_odinioara__11_
  • haba_salajul_de_odinioara__12_
  • haba_salajul_de_odinioara__13_
  • haba_salajul_de_odinioara__14_
  • haba_salajul_de_odinioara__15_
  • haba_salajul_de_odinioara__17_
  • haba_salajul_de_odinioara__18_

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*