Cum poate fi altfel decât desăvârșit, un eveniment unic la nivel național care reușește, prin forțe proprii, să reunească de șapte ani încoace, într-o manieră specială, oameni de cultură, scriitori, artiști, istorici, jurnalişti, oameni care într-un fel sau altul își promovează județul pentru că asta simt să facă, în numele unei datorii morale bine înrădăcinate.
Anul acesta Gala Culturii Sălajene, organizată la inițiativa Direcției Județene pentru Cultură Sălaj, prin intermediul Doinei Cociș, în parteneriat cu Editura „Ordo Ab Chao”, instituție aflată sub patronajul Ministerului Culturii, a stat sub semnul identității naționale, iar asta s-a văzut și în ținuta participanților, la care mulți au adăugat un element sau mai multe din costumul popular românesc: o ie, o chimeșe, un brâu, o zadie, o vestă, un chischineu. S-a văzut și în elementele de decor care au adus în prim-plan o ladă de zestre și un credenț, pline cu comori tradiționale românești. Și nu doar că s-a văzut, s-a și auzit, o parte din cei care au luat cuvântul folosindu-se de dulcele grai ardelenesc pentru a reda parfumul limbajului lumii sătești, iar dincolo de toate, s-a simțit. S-a simțit respect pentru aceste valori identitare, s-a simțit recunoaștere pentru cei care au grijă de aceste valori, s-a simțit spirit ardelenesc, s-a simțit dragoste de neam, de locurile natale, de formarea tinerei generații, de cunoaștere și de grijă pentru tot ce înseamnă tradiții dătătoare de identitate.
Iar pentru a aduce în prim-plan identitatea națională și specificul local, au fost găsite rădăcinile și unde altundeva dacă nu în brazdele țăranilor, acolo unde, la firul răsadului cresc nestemate ale culturii. Rădăcinile sunt viața satului, iar promotorii identității locale au scos din lădoiul cu zestre elemente din trecut pe care le-au așezat în oglinda prezentului.
Sub acest semn, al promovării identității locale, au fost premiați cei care au știut să pregătească ștergurile și coșurile cu produse de pe meleaguri sălăjene, să se gătească și să colinde județul și țara, iuind cu bucurie despre tradițiile noastre.
S-au spus multe, atât de multe încât şi o simplă spicuire de doar câteva cuvinte din ceea ce a considerat fiecare că merită să spună ar fi prea mult de scris aici.
Cei prezenţi, fie din județ, fie din țară au venit cu drag și au trăit câteva ore atât de pline, încât nu au avut cum să nu-și promită că vor reveni oricât de departe ar fi, oricât de plin ar fi programul, iar într-o atmosferă atât de caldă și încărcată spiritual nu se puteau spune decât lucruri speciale, care au rămas întipărite în memoria celor prezenți. „Am ajuns la concluzia că suntem oamenii pe care-i întâlnim“, a spus cineva atât de frumos, iar aseară cu toții am întâlnit-o pe Doina și la plecare fiecare a căutat-o din priviri pentru a-i transmite, chiar și prin intermediul gândului, că acele câteva ore petrecute împreună i-au făcut să vibreze, i-au făcut mai bogați, astfel că nu au cum să plece decât cu zâmbetul pe buze, cu convingerea mută că asemenea lucruri vor exista atâta vreme cât oamenii pe care-i întâlnim sunt izvoare vii.
Omologii de la alte direcții de cultură din țară nu au putut decât să se declare invidioși, să aprecieze evenimentul și să-l considere un etalon pe care și l-ar dori și ei acasă. La rândul său, Alexandru Pugna, secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale a transmis susținerea ministerului pentru organizarea și în alte județe a acestui eveniment.
Atâta timp cât fiecare va scoate din jebul cu tradiții câte un element și se va lupta să-l facă vizibil ori să recompenseze strădania celor care cu multă dragoste le găsesc și ni le arată, identitatea noastră va vorbi numai de bine despre noi, iar astfel de evenimente vor fi va niște habe cu mult cânt și voie bună.
Trofeele de excelență și diplomele de onoare ale acestei ediții
Și pentru că rostul evenimentului a fost să-i adune și să-i scoată în față pe cei ce au promovat și promovează identitatea națională, iată-i și pe cei 12 care au primit în acest an trofeul de excelență: Mircea Groza, pentru promovarea identității naționale; Ileana Grațiana Pop, omul dedicat satului tradițional, promotorare a valorilor autentice românești; prof. Nicolae Gudea pentru întreaga carieră dedicată cercetării și valorificării științifice a Complexului Arheologic „Porolissum”; prof. Grigore Grigoruț, pentru promovarea identității naționale într-o carieră excepțională în slujba muzicii; dr. Daniel Sana, pentru întreaga activitate desfășurată în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Sălaj; prof. Șepsi Iosif, artistul cu un rol incontestabil pentru definirea identității naționale; Septimiu Țurcaș, pentru susținerea proiectelor de promovare a identității naționale; Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu”, pentru proiectul „Zalăul este de IMPACT”; Daniel Săuca, pentru management cultural de excepție; Florin Horvath, pentru volumul „De la Zalmoxis la Sarmizegetusa”, Ed. „Ordo ab Chao”, Zalău, 2016; Alina Zară Prunean și Alin Prunean, pentru proiectul „Suvenir de Sălaj”; conf. univ. dr. pr. Gabriel Gârdan, pentru promovarea identității culturale și confesionale.
Diplome de Onoare au primit: Leontina Podan, pentru proiectul „Drumul cânepii pe Valea Almașului”; Patricia Toma, pentru reconstituirea Nunții tradiționale din Sălaj, în localitatea Marin; Asociației Culturale „Alexandra Etno” din Iaz, pentru organizarea evenimentului Habă pe Valea Barcăului; Ansamblul Folcloric Profesionist „Porolissum”, pentru promovarea identității naționale prin participarea cu succes la evenimente culturale naționale și internaționale; prof. Irina Goanță, pentru reeditarea antologiei de folclor literar „Du-te dor, și vino, dor”; Fanfara Promenada a Casei Municipale de Cultură Zalău, pentru 10 ani de activitate în slujba comunității; Mircea Ciocian, pentru proiectul „Eroii Sălăjeni și faptele lor”, prof. Marin Ștefan, pentru promovarea identității naționale prin articole de presă și imagini realizate profesionist; Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, filiala Zalău, pentru promovarea identității naționale prin proiectul „Studenții în Spațiul Cultural al Sălajului”; Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău pentru proiectul „Noi despre noi, elemente reprezentative ale patrimoniului cultural sălăjean”; Olimpia Mureșan, pentru proiectele și activitățile educaționale derulate în anul 2016; prof. Gaspar Attila, pentru promovarea identității naționale prin proiecte derulate de-a lungul întregii cariere; arh. Alex Strîmbu în calitate de șef de proiect al colectivului de elaborare al proiectului de reabilitate a monumentului istoric „Spitalul Județean de Urgență Zalău, secția de Boli Infecțioase”; Gheorghe Ilea, artistul atins de aripa îngerului, pentru proiectul „Document”, care valorifică patrimoniul cultural național; Proiectul „Biblioaventura Cunoașterii”, al Bibliotecii Județene „Ioniță Scipione Bădescu”; Centrul Județean de Asistență Psihopedagocică Sălaj, pentru parteneriate valoroase în proiecte de promovare a identității culturale locale; Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, pentru parteneriate valoroase în proiecte de promovare a identității culturale locale; Școala Gimnazială „Simion Bărnuțiu”, pentru parteneriate valoroase în proiecte de promovare a identității culturale locale; Colegiul Național „Silvania” Zalău, pentru parteneriate valoroase în proiecte de promovare a identității culturale locale; Școala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Zalău, pentru parteneriate valoroase în proiecte de promovare a identității culturale locale; Liceul de Artă „Ioan Sima”, pentru parteneriate valoroase în proiecte de promovare a identității culturale locale; prof. Maria Borz pentru înființarea, la Bădăcin, și coordonarea activității grupului de elevi „Urmașii lui Iuliu Maniu”; prof. Silviu Junjan, pentru punerea în valoare a personalității omului politic Iuliu Maniu; prof. Stefania Nechita, pentru parteneriatele încheiate și derulate între Liceului Ortodox „ Sf. Nicolae” din Zalău și Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, privind promovarea patrimoniului cultural național și a identității naționale; Clubului de Voluntariat Impact Lego CNS pentru proiectul „Gusturi vechi cu IMPACT azi”.
Ediția din acest an a Galei Culturii Sălăjene i-a recompensat simbolic și i-a scos în față pe ăi mai ocoși și cinași la suflet dintre cei care au folosit ingredientul care păstrează vii, în șpaițul cu bunătățuri, tradițiile și obiceiurile locale. Și pentru că inițiatorii proiectului „Suvenir de Sălaj” au lansat la gală, atât de frumos, logo-ul „suntem fapte”, haideți să fim!
niciun comentariu