Contact  |  în memoria lui Zoli SUSŢINE-NE în promovarea unui altfel de jurnalism. DONEAZÃ orice sumă de bani în contul
Asociaţiei Sălajul pur şi simplu, IBAN: RO93 RZBR 0000 0600 1454 6682, deschis la Raiffeisen Bank Zalău
 

Eveniment cultural/punct culminant la Neversea: s-a dezbrăcat Derulo. Urmează Untold

Vai! Nu mai pot. Că nu știu cum, dar tot ascultând muzică slabă – Rahmaninov, Chopin, Sting, Dream Theater, Pink Floyd, Bob Dylan, Leonard Cohen, AC/DC, Jean Michel Jarre, Jimi Hendrix, Bob Marley, Eric Clapton, Doors, Deep Purple, Led Zeppelin, Norah Jones, Beatles, ba chiar Tupac ori MC Hammer etc., n-am fost atent la cum se anunța la radio și la teveu cum că vin cele mai mari festivaluri culturale în România, recte Neversea și Untold, pe care nu e voie să le ratezi, că rămâi neculturalizat. N-am auzit din cauza lu’ căști, că-mi erau pe urechi.

Vai! Chiar nu mai pot, așa de rău îmi pare. Dar, nu-i nimic, m-am uitat și io, ca ceilalți neculturalizați, la teveu, să mă bucur, cât de cât, de evenimentul cel mai cel din toate timpurile. Bine, unii zic că festivalurile ăstea-s doar niște chefuri în aer liber, la care niște ”artiști” vin și învârt niște butoane, un platan, două, și gata, din artiști devin cei mai mari artiști ai lumii. Așa s-a scris în multe reviste. Așa s-a zis și pe la teveu ori radio. Că vin cei mai mari artiști ai lumii. Și, se știe, pe plaiurile mioritice ce se spune, aia e. De aia îmi pare și mai rău, că, până acum, credeam că artiștii ăștia mari sînt ăia de îmi ocupau urechile cântându-mi în căști o muzică compusă de ei, iar chestiile ălea la care cântă, recte instrumente, au fost studiate la greu, ca să le poată și folosi pe scenă. Da’, nu. Ce știam io? Acuma știu: cei mai mari artiști urcă pe scenă la Neversea și la Untold. Iar muzica, clar, înseamnă învârtitul de butoane. Plus, desigur, să-ți dai tricoul jos, să moară spectatorii de încântare.

E adevărat, ca organizare e de apreciat, că la câte-s de pus la punct să organizezi ceva de așa amploare, e de apreciat. Da’ să zici că ăstea-s cele mai mari evenimente culturale din România… Pfiii, stai să-mi dau jos căștile din urechi, că m-au înnebunit Pink Floyd ăștia, și am zis prostii, că cică ăstea nu-s evenimente culturale. Păi, poți să dansezi și să dai din cap, spasmodic, preț de 15 minute minimum, atâta cât ține o piesă din asta, mixată ori remixată? Poți. Deci, clar, eveniment cultural.

Acuma, când vorbești de punct culminant la evenimente culturale, muzicale, te gândești la ceva piesă extraordinară, care are parte de atâtea bis-uri, că se rupe scena. Dar nu. Chiar dacă am mai avut ceva îndoieli, m-am convins, urmărind, cu mâna la gură de emoție, cum s-a punctat la teveu despre punctul culminant la Neversea: s-a dezbrăcat Derulo, adică și-a dat jos tricoul. Eeeee, ăsta da eveniment cultural!

Ați văzut, bă, ăștia de tot scrieți cronici muzicale, despre artiști slabi, ca ăia de i-am enumerat la început, ați scris doar prostii. Păi, bă, s-a dezbărcat vreodată Derulo la concertele lu’ ăștia? Nu. Păi, atunci e clar. Ălea, concertele, n-au avut punct culminat. Plus că n-a fost toată lumea ”Cu mâinileeee în aeeer! Să ne simtem bineee!”. Lucru care, dacă mai era nevoie, confirmă, încă o dată: da, la Neversea au învârtit de butoane… adică, ce zic, au cântat, cei mai mari artiști ai lumii. Și, nu-i gata. Urmează Untold, unde, la fel ca la Neversea, că doar sînt festivaluri gemene, subcultura… (pffoooai, ce mi-am dat peste mână când am scris prostia asta… auzi, subcultură)… deci, cultura, muzica de calitate, aia în care două ritmuri și trupuri dezbrăcate rescriu istoria culturii mondiale, universale, ba chiar cosmice.

Stai, că de emoții mi-am dat jos tricoul, și, preț de o clipă, m-am crezut artist, cel mai mare artist. Ca Derulo. Gata, m-am îmbrăcat. Urmează Untold.

niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*